Legea pajiştilor naşte controverse în judeţ

Magdalena Şerban

Legea pajiştilor pune pe jar primarii hunedoreni. Mulţi dintre ei acuză faptul că nu au prevăzut alocări bugetare pentru realizarea amenajamentelor pastorale impuse, din moment ce prevederile au apărut în anul în curs.
„Pentru că nu am ştiut de anul trecut despre acest lucru, nu am alocat bani de la bugetul local, pentru a pune în aplicare legea ce face referire la obligativitatea noastră de a realiza amenajamente pastorale. Şi mai e ceva. Preţul practicat pe hectar evaluat este de aproape 100 de lei. Mult, spun eu, în condiţiile în care avem 700 de hectare de păşune. Din punctul meu de vedere, ar trebui stabilit un tarif unic de evaluare, indiferent de zonă sau număr de hectare. Deocamdată, să vedem cum ne vom descurca cu susţinerea materială. Nici nu pot să iau în calcul aşa ceva. Poate, după o eventuală rectificare bugetară”, afirmă primarul din Sântămăria Orlea, Dumitru Oprean.

Dobra deplânge vechea legislaţie
„Era bine cum se derulau lucrurile până acum, nu trebuia schimbat nimic. Cu banii de la APIA am reuşit să facem multe prin comună. Deţinem 197 de hectare de păşune ce urmează să fie atribuite, prin licitaţie, săptămâna viitoare. Tot în proprietatea comunală mai sunt peste 200 de hectare, dar e vorba de păşune împădurită şi cu foarte mare acoperire de vegetaţie spinoasă. Cine să o ia, toată lumea doreşte pajişti gata curăţate. Dacă ne mai lăsau un an măcar, să ne ocupăm noi de ea, reuşeam să o aducem în circuitul agricol. În anii precedenţi, am plecat la drum cu 57 de hectare de păşune curată şi am rezolvat din cea împădurită circa 150 de hectare. Dar de acum încolo, cele 200 de hectare rămase împădurite vor sta neexploatate. Aşa, nici noi nu ne alegem cu nimic de pe urma lor şi nici oamenilor nu le putem da, pentru că nu sunt interesaţi de ceva greu exploatabil”, susţine Ovidiu Pădurean, primarul comunei Dobra. Acesta mai spune că i se pare o anomalie faptul că o primărie este proprietarul de drept al unei păşuni, dar e obligată de stat să închirieze suprafeţele respective, în condiţiile în care le-ar putea administra fără probleme, iar banii din subvenţii să-i direcţioneze către modernizări de drumuri agricole sau căi de acces, aşa cum s-a practicat până la apariţia noilor reglementări. După cum se ştie deja, consiliile locale nu se mai încadrează pentru a primi subvenţiile de la APIA, din cauză că nu au statutul de „fermier activ“, principala cerinţă a legii. Or, legea a fost dată doar pentru proprietarii de animale, fermieri activi.

Ghelariul zice da
„Recent, am avut licitaţia pentru închirierea pajiştilor. Obligatoriu, conform legii, vom face şi amenajamentul pastoral. Ţinând cont că vom primi bani pe urma închirierii, o să putem contracta şi aranjamentul. Avem 400 de hectare de pajişti, dar există şi zone împădurite. Oamenilor li s-a specificat, din capul locului, că acelea trebuie curăţate şi transformate în păşune. Vegetaţia intră în obligativitatea chiriaşilor, noi ne ocupăm doar de substanţa uscată ce trebuie înlăturată. S-a şi specificat faptul că am licitat toată suprafaţa, nu doar cea eligibilă, iar închirierea e făcută pentru o perioadă de 10 ani”, declară primarul din Ghelari, Ioan Bulbucan.