Urmaşii lui Petru Groza

14 iulie 2015 | 1 Comentariu | Publicat in: File de istorie, File de istorie

prof. Ioachim Lazăr

Cunoscutul om politic hunedorean Petru Groza s-a născut în anul 1884 în satul Băcia, în familia preotului Adam  Groza, la rândul său descendent al unei familii de preoţi ortodocşi.

Petru Groza a urmat cursurile şcolii primare la Coşteiu Mare şi la Lugoj, iar liceul la Colegiul Maghiar Reformat din Orăştie. A învăţat de mic limbile maghiară şi germană, reuşind o bursă Gojdu la Universitatea din Budapesta. Aici, precum şi în Berlin şi Leipzig, a obţinut licenţa în drept, economie şi administraţie. După absolvirea studiilor şi-a deschis un birou avocaţial în Deva. Ani în şir a activat în Partidul Naţional Român, numărându-se printre delegaţii aleşi care au votat la 1 decembrie 1918 unirea Transilvaniei cu Regatul României. În anul 1919 a fost ales deputat de Băiţa în Adunarea Constituantă a României Mari, condusă de Nicolae Iorga. S-a înscris în Partidul Poporului, condus de Alexandru Averescu. În două rânduri a fost ministru în guvernul acestuia, iar în anul 1933 a fost ales preşedinte al noului partid Frontul Plugarilor. În preajma şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-a pronunţat împotriva fascizării ţării şi a spus răspicat că Germania şi România vor fi învinse în războiul din  Răsărit. Pentru opiniile sale a fost arestat şi anchetat, apoi eliberat prin rezoluţia mareşalului Antonescu. După ocuparea ţării noastre de către armata sovietică, la propunerea PCR a fost numit vice-preşedinte, apoi preşedinte al Consiliului de Miniştri, fiind agreat de către Stalin. La 30 decembrie 1947, Groza a prezentaLucia Prostean (1946)t regelui Mihai I Actul de abdicare, în aceeaşi zi proclamându-se Republica Populară Română. Numele lui Petru Groza este strâns legat de redobândirea Ardealului de Nord şi Legiferarea reformei agrare. În anul 1952 a fost ales preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, funcţie pe care a exercitat-o până în anul 1958, când a încetat din viaţă.
Petru Groza a fost căsătorit cu Ana, fiica medicului Cornel Moldovan, din Băiţa. A avut cinci copii – două fete şi trei băieţi. În grupajul de faţă răspundem unui larg interes public, arătând ce au făcut cei cinci copii ai familiei dr. Petru Groza, care a fost evoluţia lor şi rolul jucat de aceştia în dezvoltarea României moderne.

LUCIA
(1916 – 2014)
Este primul copil al lui Petru şi Ana Groza. S-a născut în localitatea Băiţa, unde bunicul său, Cornel Moldovan, socrul lui Groza, era medic comunal. A urmat Şcoala Comercială din Sibiu, apoi un colegiu de turism în Lausanne – Elveţia. S-a căsătorit cu inginerul Sever Proştean şi a funcţionat ca secretar-şef la Institutul de Medicină din Timişoara. S-a stabilit în oraşul de pe Bega şi a rămas de timpuriu văduvă. Până la o vârstă venerabilă a dovedit o condiţie fizică şi un moral de excepţie, fiind pasionată de tenis de câmp şi înot.
Din căsnicia sa au rezultat trei copii – două fiice şi un fiu.
Lucia, absolventă a Institutului de limbi străine din Bucureşti, profilul engleză cu specializarea în turismul internaţional. S-a căsătorit cu Florin Ionescu-Vornicu, care lucra în acelaşi domeniu. S-a stins din viaţă la începutul acestui an. N-a avut copii.
Mariana, profesoară de fizică în învăţământul superior din Timişoara.
Octavian, dr. ing. profesor universitar. Timp de două mandate a fost decan al Facultăţii de automatică şi calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Timişoara. Este căsătorit cu Gabriela, profesor universitar la aceeaşi universitate. Au o fiică şi un fiu: Petra, absolventă a Facultăţii de Drept din Timişoara, înscrisă în prezent la Masterat. Octavian, student în ultimul an la Facultatea de arhitectură din Viena.
Lucia Proştean s-a stins din viaţă la vârsta de 94 de ani şi a fost înmormântată la Timişoara, alături de soţul său.

Maria Mia (1947)MARIA – MIA
(1918 – 2003)
Mia, ca şi sora sa, a absolvit Şcoala comercială din Sibiu, apoi Academia comercială din Bucureşti. A deţinut mai multe funcţii oficiale: adjunct al Ministrului Afacerilor externe (1978 – 1987), vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, preşedinte de comisie la O.N.U., vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Femeilor. A conferenţiat la A.S.E. Bucureşti. După pensionare s-a stabilit la Deva. Câţiva ani a fost secretară personală a tatălui său şi interpretă de limba engleză. L-a însoţit pe tatăl său în vizitele întreprinse în U.R.S.S., R.P. Chineză, Iugoslavia, R.P. Mongolă, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, etc. A avut prilejul să-i cunoască pe Maozedong, Hruşciov, Kim Ir Sen, Ţedenbal, I.B. Tito, ca şi numeroşi oameni politici români, printre care Iuliu Maniu şi Corneliu Coposu, care au fost în repetate rânduri primiţi în casa Groza, din Deva. A ţinut să remarce că tatăl său a fost un om cu vederi largi, care nu a extins divergenţele de opinii în relaţiile particulare cu personalităţile politice.  N-a fost căsătorită. S-a stins din viaţă la 85 de ani şi a fost înmormântată în comuna Băcia, alături de părinţi.

Petru Mircea (1946)PETRU MIRCEA
(1921-1997)
A urmat studiile liceale la Deva şi a absolvit Facultatea de medicină din Cluj şi doctoratul în ştiinţe la Moscova. Un sfert de secol a servit fiziologia românească la Universitatea de medicină şi farmacie din Bucureşti. Colaborator al lui Daniel Danielopol şi Grigore Benetato; şef al Departamentului de fiziologie şi al Institutului de fiziologie normală şi patologică ”Daniel Danielopol” (1974-1991). A fost preşedintele Societăţii Române de Ştiinţe Fiziologice şi editor şef al jurnalului oficial al societăţii.
A fost membru al Academiei Internaţionale de Astronautică (Paris) şi şef al Secţiei biomedicale a Comisiei Române de Cercetări Spaţiale, membru al Academiei Române de Ştiinţe Medicale şi a reprezentat fiziologia românească, la numeroasele reuniuni şi congrese internaţionale. Este autorul a 300 de rapoarte ştiinţifice, a patru monografii şi al unui tratat de fiziologie (patru ediţii). A adus contribuţii remarcabile la fiziologia cardiovasculară, fiziologia şi patologia digestivă şi în medicina aerospaţială. I s-a decernat premiul ”Gheorghe Marinescu” al Academiei Române. A fost căsătorit cu Simona, născută Suciu, din căsătorie rezultând trei copii: Petru este medic cu contract în SUA; Victor este medic stomatolog în Bucureşti; Maria a absolvit ASE Bucureşti şi s-a stabilit în SUA. Este căsătorită cu un armean, şi el finanţist, a cărui familie se află de două generaţii pe pământ american. Medicul Petru Mircea este înmormântat în cimitirul din Băcia, alături de părinţii săi.

Octavian (1946)OCTAVIAN (1923-2000)
S-a născut în oraşul Deva, la 18 martie 1923, fiind al patrulea copil al familiei Groza. A fost botezat de poetul Octavian Goga. Şcoala primară şi liceul le-a urmat la Deva, susţinând bacalaureatul în 1942. Între anii 1942-1946 a fost student la Facultatea de matematică şi de construcţii din Timişoara, iar între anii 1946-1951 a continuat studiile universitare la Facultatea de construcţii hidrotehnice din Moscova. Cariera profesională şi-a început-o în 1952 pe Şantierul hidrocentralei Bicaz, participând ca şef de şantier, la realizarea barajului de beton al acestei amenajări.
Din 1956 a lucrat în calitate de proiectant la ISPE Bucureşti, îndeplinind funcţia de şef de proiect al amenajării Porţile de Fier I, în fazele preliminare ale proiectului. Din 1962 a fost director al Institutului de studii şi proiectări energetice, iar din 1963, după împărţirea institutului a fost director al Institutului de studii şi proiectări hidroenergetice.
Sub conducerea ing. Octavian Groza au fost finalizate proiectele şi documentele româno-iugoslave pentru Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I pe Dunăre, care au permis trecerea la realizarea acestei amenajări. Din 1966 a avut funcţia de adjunct al ministrului Energiei Electrice, iar din 1970 a fost ministrul Energiei Electrice. În aceste funcţii a avut o contribuţie deosebită în promovarea unor mari investiţii energetice, precum cascada hidrocentralelor de pe râul Olt, Hidrocentrala Lotru, Termocentralele Brăila, Luduş, Deva şi altele.
Octavian Groza a avut o activitate remarcabilă în cadrul Consiliului Mondial al Energiei – WEC/CME. În anul 1962 a participat la Congresul CME de la Melbourne (Australia). Ulterior, în 1971, congresul trienal al CME s-a desfăşurat la Bucureşti. Între anii 1971-1974 Octavian Groza a deţinut funcţia de preşedinte în exerciţiu al acestei importante organizaţii tehnico-ştiinţifice internaţionale. În această calitate, românul Octavian Groza a condus congresul WEC/CME american de la Detroit, a cărui inaugurare s-a facut de însuşi preşedintele SUA, Gerald Ford. În urma congresului de la Detroit, Octavian Groza a primit titlul de preşedinte de onoare al WEC/CME, pe care l-a deţinut până la stingerea sa din viaţă.
După o scurtă perioadă de timp, între anii 1976-1978, când a fost în conducerea Consiliului naţional de ştiinţă şi tehnologie, a intrat în diplomaţie, fiind, între anii 1978-1985, ambasador al României în Austria. În această perioadă a deţinut şi funcţia de decan al Corpului Diplomatic, fiind cel mai vechi ambasador în funcţie.
Întors în ţară, a fost pensionat şi s-a retras la Deva, ocupându-se de problemele de familie până la sfârşitul vieţii. A fost înmormântat lângă părinţii şi fraţii săi, în cimitirul ortodox din Băcia.

Liviu (1946)LIVIU (n. 1925)
A absolvit Liceul ”Decebal” din Deva şi a urmat studii superioare de inginerie, specialitatea electrotehnică în Timişoara, Bucureşti şi Zürich. A fost angajat la ISPE Bucureşti (1950-1992) în calitate de consilier. A obţinut doctoratul în energetică şi a funcţionat la sediul ONU din Geneva în perioada 1979-1985, în calitate de consilier economic superior al Comisiei Economice pentru Europa, comisie în care a continuat să fie consultant în perioada 1985-1989 şi să participe la sesiunile ONU de la Geneva. A publicat trei cărţi de specialitate, lucrări în cadrul ONU şi peste 250 de articole şi rapoarte, apărute în ţară şi străinătate. I-a fost decernat Premiul Academiei ”Traian Vuia” în 1972. A fost ales membru corespondent al Academiei de Ştiinţă şi Arte Româno-Americane, precum şi al unor asociaţii şi organisme tehnice şi ştiinţifice. Are un fiu, Liviu-Octavian, care a absolvit Universitatea din Lausanne (Elveţia), specialitatea ştiinţe politice, iar din anul 2000 a funcţionat ca asistent la catedra de sociologie a Universităţii respective.
După cum se vede, urmaşii lui Petru Groza au respectat sfatul părintesc de a-şi câştiga existenţa prin muncă proprie şi de a fi utili ţării şi devotaţi intereselor poporului român.

Loading...

Comentarii (1)

Trackback URL | Comments RSS Feed

  1. gicu spune:

    Cu ocazia sarbatorilor religioase toti membri familiei Groza se adunau la “conacul” din Bacia. Mesele se luau la ore fixe. Cine intarzia chiar si un minut, nu mai lua masa, indiferent daca era copil sau adult.
    Pacat ca un asemenea articol nu apare si intr-un ziar central. Ar fi instructiv pentru sudisti.

Scrie un comentariu

stiri si ziare
Protected by Webpro.ro
Citește articolul precedent:
Peste 6.000 de autovehicule înmatriculate în judeţ în ultimul an

În ultimul an, parcul auto al judeţului nostru s-a îmbogăţit cu 6.026 de autovehicule înmatriculate. Dintre acestea, majoritatea sunt din...

Ancheta în urma conflictului din Retezat îşi urmează cursul: Andrioni şi Păun, audiaţi de procurori

Potrivit unor date transmise de procurorul şef Daniela Bulcu, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi...

Elevul ucigaş din Petroşani va fi judecat de Tribunalul Gorj

Tânărul din Petroşani de 16 ani, acuzat că a omorât-o în bătaie pe concubina tatălui său, o femeie de 40...

Închide