Fostul ministru Gheorghe Pogea, pus sub urmărire penală
Natalia Bumbac
Procurorii DIICOT au dispus extinderea şi începerea urmăririi penale faţă de patru foşti miniştri în dosarul Rompetrol II, printre care şi a hunedoreanului Gheorghe Pogea (foto), fost ministru al Finanţelor Publice între 2009 şi 2010. Asta, după ce preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis ministrului Justiţiei cererile de urmărire penală a foştilor miniştri Mihai Tănăsescu, Ioan Dan Popescu, Gheorghe Sebastian Teodor şi Gheorghe Pogea.
Sprijiniţi de Dinu Patriciu
Cei patru foşti membri ai Guvernelor României sunt acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare. Infracţiunile au legătură cu iniţierea şi promovarea unei Ordonanţe de Urgenţă, prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice, faptele fiind săvârşite în urma unei înţelegeri cu un grup de oameni de afaceri. „În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Claudiu Mihai Tănăsescu, şi ministrul Economiei şi Comerţului, Ioan Dan Popescu, şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Dan Costache Patriciu, George Philip Stephenson şi Alexandru Nicolcioiu, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA la data de 30 septembrie 2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice”, se arată într-un comunicat al DIICOT.
Anchetatorii mai arată că toţi cei patru miniştri care s-au succedat în funcţie au continuat să sprijine grupul infracţional organizat iniţiat de către Dinu Patriciu, acuzaţii care i se aduc şi lui Gheorghe Pogea. „S-a reţinut că Sebastian Vlădescu (…) precum şi Gheorghe Pogea, (…) cu rea credinţă, nu au respectat dispoziţiile art. 8 al. 2 din OUG 118/2003 modificată prin Legea 89/2005 potrivit cărora «în termen de şase luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligaţiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare pentru tranzacţionarea acestora pe pieţele reglementate, în condiţiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare» şi au blocat adoptarea hotărârii de guvern care să permită vânzarea obligaţiunilor pe Bursa de Valori Bucureşti, iar statul român să-şi recupereze creanţele”, se arată într-un comunicat al DIICOT.
