Primarii hunedoreni, faţă cu reglementarea indicatoarelor stradale

Magdalena Şerban

În Parlament a fost depus un proiect de lege pentru reglementarea indicatoarelor stradale şi a plăcilor de numere poştale. O astfel de iniţiativă vine în completarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/ 2002, în prezent fiind prevăzută doar procedura de atribuire sau schimbare a denumirilor străzilor, nu şi reglementarea procedurii de montare şi de finanţare a acestora.

În condiţiile adoptării proiectului, consiliile locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor au obligaţia de a prevedea în bugetele proprii resursele financiare necesare achiziţionării, fixării, verificării, întreţinerii şi înlocuirii plăcilor de numere poştale şi a indicatoarelor stradale aferente drumurilor publice.

Primarul din Crişcior e de acord, dar vrea alocări guvernamentale…
„Avem intabulată o mică parte din străzi şi pe cum depunem proiecte de reabilitare, ne vom ocupa de restul. Lucrăm deja la astfel de documentaţii. Edificiile cuprinse în diverse proiecte investiţionale sunt şi ele intabulate, deci există o evidenţă funciară clară. Inclusiv liceul din comună vrem să-l intabulăm, urmând să depunem un program de modernizare pentru acesta. Localnicii şi-au intabulat unele proprietăţi, însă sunt puţini la număr. Nu au bani, iar astfel de demersuri costă destul de mult şi durează ceva timp. Cât priveşte noul proiect de lege, e bine să existe o ordine, e firesc, dar sursa locală de finanţare are limite. Şi noi ne-am dori diverse, ca de exemplu drumuri cât mai moderne şi prevăzute cu indicatoare cât mai multe, dar nu se poate ca pentru orice lucru să se tragă tot pe un amărât de buget comunal. S-ar putea aloca bani guvernamentali, cum se întâmplă în cazul PUZ-ului la care lucrăm şi pe care sperăm să-l finalizăm în anul curent. Guvernul ne-a susţinut financiar ceea ce am cuprins până acum şi se preconizează ca şi în 2016 să se procedeze în acelaşi mod. Nu contest buna intenţie a legii propuse, dar repet, trebuie reevaluată sursa fiscală”, arată Ovidiu Furdui (foto), primarul comunei Crişcior.

…cel din Turdaş crede că e mai greu la sate
„În cazul nostru, casele au numere, dar unii le-au dat jos sau au căzut şi nu le-au mai pus înapoi, din neglijenţă. Avem numere date chiar şi în rândul coloniilor de rromi, la căsuţele de acolo. Ca străzi, avem una principală şi în rest nu sunt atât de multe încât să ne încurcăm în ele. La ţară te ghidează numărul de casă. Asta e de bază. Sunt de acord  cu legea cu pricina, dar ar trebui impusă o ordine cadastrală, în primul rând. Trebuie luat totul de la zero, pentru o evidenţă conformă cu realitatea din teren. Dar să ne dea bani, că aşa vom face ce ni se impune, cu drag. E atât de multă birocraţie, de începem să ne suprapunem unii peste alţii. La nivel de comună, în general, proprietăţile sunt actualizate, excepţie făcând cazurile de succesiuni nerezolvate sau acele construcţii auxiliare, ridicate în timp (anexă, garaj etc) şi care nu au fost stipulate şi în cartea funciară. Aşa că nu se ştie exact care e suprafaţa construită. Dacă oraşele şi municipiile au bani destui la buget, nu acelaşi lucru se poate spune despre comune. Măcar să se ţină cont de diferenţa dintre ele şi să fie ajutate comunităţile mici şi mijlocii, nu să ni se ceară să facem pe banii noştri de la primărie, totul. Mediul rural e dezavantajat din faşă, impozitele fiind mai mici, deci şi banii de la visterie fiind mai puţini. Taman aici sunt case, nu la oraş, unde sunt blocuri. Aşa că la sate e bătaie de cap”, spune Remi Bocşeri (foto), primarul comunei Turdaş.

La Sântămăria Orlea s-au făcut calcule cu un an înainte
„Şi noi, la fel ca alte localităţi rurale din ţară, avem o stradă principală, drumurile celelalte nefiind indicate şi marcate ca la carte. Oamenii au numere la gospodării, iar în caz de Ambulanţă sau Poliţie, se recurge la localizarea lor după aceste numere. Am prevăzut dinainte de a apărea demersul legislativ aflat în discuţie, să facem o reorganizare şi aveam pregătit pentru dezbatere acest subiect. Asta, deoarece am întâlnit anomalii ale modalităţilor de numerotare stradală. În domeniul public există denumiri la drumuri, dar nu şi indicatoare pentru ele. Deocamdată, lucrăm la domeniul public şi după ce finalizăm cu intabulările, urmează să discutăm şi despre acest lucru. De vreun an ne-am apucat de intabulări. Drumurile şi străzile din satele Sânpetru, Săcel, Bărăşti, Ciopeia, Bucium şi Balomir sunt intabulate, iar parţial sunt cele din Subcetate şi Sântămăria-Orlea. Se vor finaliza în anul acesta. În concluzie, paşii următori vor viza reactualizarea domeniului public”, afirmă Dumitru Oprean (foto), primarul din Sântămăria-Orlea.

Primarul din Beriu: unde-i lege, nu-i tocmeală
„Să ni se dea bani şi facem tot ce ni se spune în materie de organizare de străzi şi case. Întâi să vedem dacă va trece proiectul şi abia după aceea să ne punem problema de finanţare. Deocamdată avem un nomenclator pentru domeniul public, dar pe buletinele oamenilor nu este stipulată strada pe care locuiesc. Noi de noi le ştim care sunt, de exemplu Joseni sau Suseni, însă nu sunt indicatoare puse. Am zis că există multe alte lucruri de făcut, pe care le-am considerat prioritare, şi abia după ce le parcurgem, să ne ocupăm şi de asta. Numerele sunt în ordine, aici nu sunt necazuri. Avem 12,8 kilometri de străzi intabulate şi mai sunt în lucru altele. Şi căminele culturale sunt în curs de intabulare, deci un 30 la sută din domeniul public e rezolvat. Populaţia şi-a pus în ordine partea de intravilan, cel puţin casele şi grădinile aferente au fost cuprinse în cartea funciară, în majoritatea cazurilor”,  declară Emil Bîc (foto), primarul comunei Beriu.