Operațiunea „Roșia Montană”, George Soros și jocul pe bursă al lui Cătălin Drulă
Tribunalul de Arbitraj de la Washington a dat dreptate României în mega-procesul intentat de Gabriel Resources Ltd. Canada, în urma căruia compania reclamantă ar fi dorit să obțină, din partea statului român, daune de miliarde de dolari pentru că nu a putut exploata aurul de la Roșia Montană, anunță Gandul. Ro
Pachetul majoritar
Totuși, toate eforturile Gabriel Resources, desfășurate pe parcursul a mai mulți ani, au fost zadarnice. Tribunalul de Arbitraj de la Washington le-a „ordonat” reclamanților –Gabriel Resources Ltd. Canada – „să ramburseze părții reclamate o fracțiune a costurilor legale în valoare de 1.154.774,34 de euro, 30.284.053,32 lei și 928.641,70 de dolari americani, cu o dobândă simplă, reprezentând rata dobânzii unui titlu pe trei luni al Trezoreriei SUA, începând de la data actualei decizii până la rambursarea totală”. Din păcate, statul român nu a avut de luptat numai cu compania Gabriel Resoruces Ltd. Canada – care deține pachetul majoritar de acțiuni, de 80,6858%, la compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) -, ci și cu deciziile unor oameni politici (foștii premieri ai României Ludovic Orban, Dacian Cioloș și Florin Cîțu), cu acțiunile duse constant de Nicușor Dan, actualul primar general al Capitalei, cu liderul USR Cătălin Drulă și, mai ales, cu rețeaua înființată pe teritoriul României de controversatul miliardar George Soros.
Acuzații la premier
Cătălin Drulă este liderul Uniunii Salvați România (USR) și, după ce România a câștigat procesul cu Gabriel Resources Ltd. Canada, a apărut în prim-plan în urma unei informații-șoc pe care a încercat să o infirme rapid. Liderul USR a fost acuzat că deține acțiuni la Swiss Capital, companie care, de-a lungul timpului, a fost acuzată că manipulează piața de capital. În contextual în care acțiunile Gabriel Resources explodau în așteptarea verdictului Tribunalului de Arbitraj de la Washington, firește că au apărut semne mari de întrebare legate de această investiție a lui Drulă. Și asta cu atât mai mult cu cât chiar Cătălin Drulă îl acuzase pe premierul Marcel Ciolacu că a „manipulat bursa” prin declarațiile făcute, iar premierul a ripostat. „Eu de câte ori am avut intervenții pe acest proces, am spus că românii vor cunoaște adevărul. Nu am dat nici o informație, nu am dat nici un document din Guvernul României nu am dat de nici unde o motivare care să înfluențeze acest proces. Am spus foarte clar, toate documentele vor fi puse la dispoziția presei în momentul în care se finalizează procesul. Despre ce bursă vorbim, ce eu joc la Bursă? Poate dânșii joacă la bursă și știți bine că joacă la bursă, dar problema este că s-au jucat cu banii României. Cum adică, eu câștig un proces și nu las o datorie de miliarde de euro României și nu aduc o criză economică și o debusolare a sistemului fiscal și macroeconomic și eu sunt acuzat că de ce am câștigat procesul, chiar nu le e rușine?”, a declarat Marcel Ciolacu.
A contestat informația
Potrivit declarației de avere, Cătălin Drulă este un investitor care deține mai multe conturi și este preocupat de fonduri de investiții. Unul dintre acestea este Swiss Capital, care deține acțiuni la Roșia Montană. Însă Drulă a contestat informația, spunând că are acţiuni în valoare de 2.400 de lei, cumpărate în 2008, la un fond de investiţii numit Active Dinamic, gestionat de Swiss Capital, iar acel fond de investiţii nu ar deţine acţiuni la brokerul BRK.
„Nu mai răspândiți această minciună la adresa mea. Nu dețin și nu am deținut niciodată acțiuni la Gabriel Resources, direct sau indirect. Nu sunt acționar la Swiss Capital. Dețin din 2008 (de 16 ani), acțiuni de o valoare mică (2400 de lei) la un fond de investiții administrat de Swiss Capital. E ca diferența dintre a avea cont la BCR sau ING și a fi acționar la BCR sau ING. Acel fond de investiții (numit Active Dinamic), la rândul său nu deține acțiuni la BRK Finance sau la Gabriel Resources”, a spus Drulă după ce jurnalista Anca Alexandrescu de la Realitatea TV i-a prezentat declarația de avere.
Rețeaua Soros în România
Fundația Soros, înființată de controversatul miliardar George Soros, a fost – de la bun început – în spatele tuturor mișcărilor de protest împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Direct sau prin ONG‐uri intermediare, așa cum este Fundația pentru Parteneriat ‐ Miercurea Ciuc, aceștia trăiesc din banii primiți de la organizațiile și fundațiile lui Soros, implementând agenda intereselor acestuia în viața economică și politică din România. Pretextul pare a fi suportul social, dar țintă este controlul economic și politic, precum și urmărirea intereselor proprii în România.
A confiscat societatea civilă din România!
Miliardarul George Soros a început să controleze societatea civilă din România încă de acum 20 de ani, în jurul Fundației Soros apărând organizații care au beneficiat de finanțări și parteneriate pe diverse teme și au acționat adesea împreună, ca un tot unitar, în abordarea politicienilor și a mass‐media. Practic, Rețeaua Soros a confiscat societatea civilă din România, acționând ca o altă putere în stat. În lipsa unei legislații clare, finanțările și intențiile acestor organizații nu au fost niciodată declarate sau justificate în mod clar. (A.N.)