Motivele pentru care anchetatorii lui Traian Berbeceanu au fost achitați de judecători. „Modalitatea în care și-au exercitat atribuțiile a fost una extrem de deficitară”

Procurorul Ioan Mureșan (foto dreapta), achi­tat pentru abuz în serviciu, repre­siune nedreaptă și fals intelectual, în așa-zisul dosar „Berbeceanu”, a revenit la DIICOT Alba Iulia, după aproape 10 ani de la momentul suspendării din funcție. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, în ședința desfășurată în 25 aprilie 2024, încetarea suspendării lui Ioan Mureșan, începând cu data pronunţării hotărârii definitive de achitare, respectiv 22 aprilie 2024, anunță Libertatea.

Recunoașterea vechimii în muncă
„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât re­punerea în situaţia anterioară a domnului procuror, prin recunoaşterea vechimii în muncă şi în magistratură pe perioada 17.07.2014 – prezent. De asemenea, Sec­ţia pentru procurori a Consiliului Su­perior al Magistraturii a hotărât înain­tarea măsurilor dispuse către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea stabilirii şi acordării drepturilor băneşti cuvenite”, se mai precizează în hotărârea CSM, care a fost luată în unanimitate. Ioan Mureșan va încasa retroactiv toate salariile de care nu a beneficiat, suma totală fiind de aproape un milion de euro, dacă se vor calcula și penalități.
Condamnat, inițial, la 7 ani de în­chi­soare la instanța de fond, Ioan Mureșan a fost condamnat la 7 ani de închisoare. Au fost achitați și ceilalți doi inculpați con­damnați, inițial, cu executare, respectiv ofițerul de poliție Alin Muntean, precum și un alt fost procuror de la DIICOT Alba Iulia, Nicolaie Cean, în prezent pensionar, temeiul juridic fiind acela că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. Ho­tă­rârea de achitare a fost pronunțată de „majoritatea” formată din judecătorii Rodica Cosma (președintele com­ple­tului), Constantin Epure și Andrei Claudiu Rus. Opinie separată, în sensul menținerii hotărârii de incriminare penală a faptelor, au formulat Lavinia Valeria Lefterache și Simona Elena Cîrnaru. Magistrații au menținut, în unanimitate, hotărârea de achitare a lui Traian Berbeceanu (foto stânga) pro­nun­țată de instanța de fond.

Nu sunt fapte penale
În esență, trei dintre membrii com­ple­tului de judecată au apreciat că „nu există elemente în raport cu care să se poată aprecia în sensul că inculpații au încercat să inventeze probe sau să construiască o acuzație nereală împo­triva lui Berbeceanu”. Cu alte cuvinte, cei doi procurori și polițistul au fost su­per­fi­ciali în anchetă, au interpretat în mod eronat o serie de probe și au folosit pro­be nereale în anchetă, dar aceste lucruri nu sunt fapte penale, chiar dacă au dus, în final, la reținerea și arestarea pre­ven­tivă a polițistului și la trimiterea acestuia în judecată.
Anchetă „extrem de deficitară și mai mult decât criticabilă” Potrivit magis­tra­ților „majoritari”, ansamblul informațiilor aflate în posesia lui Ioan Mureșan i-a determinat acestuia convingerea că Berbeceanu ar fi comis faptele de care era suspectat, iar deficiențele constatate în ceea ce privește strângerea probelor nu au semnificația „inventării” lor și nici a unor „acuzații false”. „Referitor la acu­zația de represiune nedreaptă, Înalta Curte – Completul de 5 judecători reține că inculpatul Mureșan Ioan s-a rezumat la expunerea unor elemente obiective rezultate din interceptările convorbirilor telefonice ale persoanelor cercetate, fără a denatura sau mistifica aspectele constatate, iar împrejurarea că în mod eronat s-a reținut că din aceste probe rezultă că Berbeceanu Traian ar fi comis infracțiunea de mărturie mincinoasă nu echivalează cu formularea unei acuzații împotriva unei persoane despre care se știa că este nevinovată, ci cu o apreciere greșită a semnificației unor împrejurări de fapt, însoțită de o eroare în raționa­men­tul juridic referitor la semnificația unei persoane audiate în calitate de mar­tor și care beneficiază de privilegiul de a nu se autoincrimina”, au scris magistrații.

Nu le-a cunoscut
„Manopere” rezultate din obligații profesionale Completul de la ÎCCJ a mai reținut că „manoperele ” polițistului Alin Muntean nu au vizat fabricarea unor probe împotriva lui Traian Berbeceanu, ci au reflectat modalitatea în care s-a ra­portat acesta la obligațiile profesionale. „Înalta Curte – Completul de 5 judecători nu a identificat în cauză elemente care să conducă la concluzia că inculpații au inventat probe pentru a construi o acu­zație nereală împotriva lui Berbeceanu Traian, chiar dacă modalitatea în care și-au exercitat atribuțiile a fost una extrem de deficitară și mai mult decât criticabilă. Din probele administrate, a rezultat că acțiunile care au vizat determinarea unor martori să dea declarații împotriva lui Berbeceanu Traian, interpretarea ero­nată a unor împrejurări de fapt prin pro­cese-verbale denumite „de investigații” ori alte asemenea acțiuni, au fost în­tre­prinse de către inculpații Cean Nicolaie Ioan și Muntean Alin Mirel, aparent fără că inculpatul Mureșan Ioan să le cu­noască”, se mai precizează în hotărâre.
Cei trei judecători îi impută pro­cu­rorului Mureșan „o superficialitate în ceea ce privește verificarea aspectelor care îi erau puse la dispoziție de către inculpatul Muntean Alin Mirel”, precum și „lipsa de inițiativă în a investiga aspecte referitoare la posibile fapte de corupție comise de către inculpatul Cean Nicolaie Ioan”. Toate acestea nu constituie, în opinia acestora, „elemente în raport cu care să se poată concluziona că Mureșan Ioan ar fi cunoscut că Berbeceanu Traian era nevinovat”.
Probatoriu copy-paste și „neglijență profesională” Judecătorii recunosc fap­tul că procurorul s-a bazat pe afirmații generale, imprecise ale martorilor sau pe mențiuni nereale ale unor procese-ver­bale întocmite de către inculpatul Muntean Alin Mirel. Procurorului Mureșan i se reproșează „reluarea copy-paste a unor aspecte referitoare la probațiune, cuprinse în referate întocmite anterior, în raport cu care inculpatului Mureșan Ioan îi poate fi imputată o neglijență pro­fe­sională, atât din perspectiva lipsei veri­ficării actelor întocmite de ofițerii de poliție delegați în cauză, cât și a mo­dalității de întocmire a propunerii de arestare preventivă”.

Realitate deformată
De asemenea, modul în care au fost interpretate înregistrările video ale unei per­cheziții reprezintă, în opinia jude­că­torilor, „aprecieri personale” ale lui Ioan Mureșan și „reflectă modul în care a per­ceput semnificația aspectelor surprinse în înregistrare, situația fiind similară și în ceea ce privește listingurile telefonice și modalitatea în care a fost interpretată existența sau nu a traficului de telefonie între posturile respective”. Cu privire la o altă probă nereală administrată pentru arestarea fostului șef al BCCO Alba Iulia se susține că „nu reflectă, în mod obiec­tiv, o intenție a inculpatului Mureșan Ioan de a construi o acuzație împotriva lui Berbeceanu Traian, ci o reprezentare de­formată a realității percepute de in­culpat”. Opinia separată a judecătorilor „minoritari” Cei doi judecători care au formulat opinie separată au considerat că „mijloacele la care au recurs inculpații nu pot fi considerate simple manifestări ale unei conduite neglijente sau ne­de­on­tologice în activitatea de administrare sau de apreciere a probatoriului”. Potrivit acestora, „demersurile inculpatului Mureșan Ioan, sprijinite de coinculpații Muntean Alin și Cean Nicolaie, nu s-au rezumat la obținerea ocazională a unor declarații prin metode neloiale ori la interpretarea eronată a unor mijloace de probă singulare în economia cauzei”, ci „s-au concretizat în acte repetate și con­jugate de alterare a unor probe tes­ti­moniale ori cu înscrisuri și de denaturare a conținutului unor acte procedurale, întreaga conduită fiind subsumată in­cul­pării, prin orice mijloace, a unei singure per­soane, și anume partea civilă Berbeceanu Traian”. „(…) În speță, nu este vorba de o simplă interpretare ero­nată a unor date factuale furnizate de pro­batoriu, ci de denaturarea subs­tan­țială a conținutului acestuia, în scopul consolidării artificiale a acuzațiilor aduse părții civile Berbeceanu Traian și al in­culpării sale. În dezacord cu opinia ma­joritară, considerăm că ipoteza aflării, la originea demersurilor inculpaților Mureșan Ioan și Muntean Alin, a con­vin­gerii că fostul ofițer de poliție ar fi fost vinovat de faptele pentru care a fost inculpat, este infirmată neechivoc de probatoriul admi­nistrat în ambele faze ale judecății, probatoriu exhaustiv și temeinic analizat de prima instanță și confirmat integral în apel”, se mai arată în opinia separată semnată de Lavinia Valeria Lefterache și Simona Elena Cîrnaru. (A.N.)