Istorie pe pâine la Castelul Corvinilor

Volodia Macovei

Vineri, Muzeul Castelul Corvinilor din Hunedoara a organizat Ziua Porţilor Deschise, eveniment la care au participat sute de vizitatori. Pentru prima dată, castelul huniazilor a putut fi vizitat aproape integral, imaginea grupurilor de toate vârstele hoinărind peste tot pentru a-şi satisface curiozitatea fiind una de adevărată sărbătoare.

Hunedoara caută soluţii
Oaspeţii Castelului Corvinilor au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare, în bună tradiţie românească, şi au fost ghidaţi de cavalerii medievali şi domniţe elegante pe care îi puteai întâlni peste tot. Sălile castelului, încăperile, expoziţiile şi curtea au fost pline întreaga zi de vizitatori din Hunedoara, dar şi din ţară şi străinătate. Printre oaspeţii străini ce au vizitat castelul în această zi a fost şi o delegaţie a oraşului înfrăţit cu Hunedoara, din Ungaria, Szombathely, care a fost însoţită de primarul Hunedoarei, Viorel Arion. Din delegaţie au făcut parte consilierii locali Sagi Jozsef şi Horvat Zoltan, dar şi secretarul general al primăriei din Szombathely, Gaal Robert. „În ultima perioadă, relaţia cu municipalitatea din Hunedoara a fost mai vie ca oricând. În urmă cu trei săptămâni, o delegaţie hunedoreană a fost în vizită la noi, la Szombathely. Urmărim să extindem schimbul de experienţă mai ales în domeniul turistic, dar continuăm să facem asta şi pe domeniile afacerilor şi educaţiei”, a declarat consilierul maghiar Sagi Jozsef. La rândul său, primarul Hunedoarei, Viorel Arion, a declarat că „schimbul de experienţă cu autorităţile din Szombathely este benefic pentru Hunedoara şi vrem să fructificăm experienţa deosebită a partenerilor noştri maghiari, mai ales în domeniul turismului cultural”.

Promovarea Castelului, o ţintă a tuturor
Evenimentul de vineri a fost prilej şi pentru o prezentare specială, pentru presă, a principalelor proiecte ce sunt şi vor fi puse în aplicare, mai ales în planul cercetărilor arheologice care vor da o valoare deosebită spaţiului istoric hunedorean din toate epocile. Prezentarea a fost făcută de directorul Muzeului Castelul Corvinilor, Flavius Tudor, alături de trei arheologi, Silviu Oţa, de la Muzeul Naţional de Istorie, Sorin Tincu şi Cristian Roman, de la Muzeul Castelul Corvinilor.
Directorul muzeului, Flavius Tudor, a ţinut să transmită dorinţa echipei pe care o conduce ca „specialiştii de la Castelul Corvinilor, împreună cu autorităţile, dar şi cu presa locală, să formeze un adevărat grup de lucru dedicat promovării acestui monument de mare valoare al Hunedoarei.”. El mai spune că deja se fac eforturi deosebite pentru creşterea vizibilităţii şi notorietăţii castelului de la Hunedoara pe Internet.

O istorie locală fabuloasă
Cei trei arheologi prezenţi la întâlnire au vorbit mai ales despre volumul important de descoperiri de valoare ce traversează istoria Hunedoarei prin toate epocile, de la paleolitic până la sfârşitul Evului Mediu, descoperiri care merită tratate profesionist şi păstrate aici. Ei spun că zona municipiului Hunedoara este un câmp fertil de investigaţii arheologice, cercetări recente arătând că mai sunt multe secrete ale istoriei locurilor, care trebuie scoase la iveală. Evident, rămâne mereu problema banilor, a fondurilor necesare pentru realizarea de cercetări ştiinţifice de înalt nivel, pentru săpături arheologice şi pentru pregătirea pieselor descoperite, dar arheologii sunt optimişti şi spun că sunt semne încurajatoare şi în acest sens. Necazul este că banii pentru astfel de lucrări vor trebui găsiţi în resurse locale, şi aici va fi nevoie de implicarea continuă a autorităţilor şi a comunităţii.

Monografie în 10 volume
Una din cele mai generoase idei legate de fructificarea cercetărilor în spaţiul arheologic al municipiului de pe Cerna este aceea a realizării unei monografii în 10 volume, în care să apară detaliat valorile istoriei multimilenare din acest spaţiu. Nevoia unei asemenea monografii exemplare vine mai ales din volumul uriaş de informaţii ce s-au strâns în legătură cu istoria lungă a teritoriului pe care se află acum Hunedoara. De asemenea, realizarea unei astfel de monografii, spun specialiştii, „este un demers de pionierat, având în vedere că, până în prezent, puţine perimetre urbane din Europa au avut parte de un asemenea proiect.