Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Ghiduri curente și alte materiale informative, a fost publicat în data de 11.03.2021 , Ghid privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor .

În cele ce urmează, prezentăm , succint , principalele informații conținute în ”Ghid” – cu mențiunea că acesta se adresează persoanelor juridice române care au obligația de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor .

În sensul legii fiscale, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește

cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

– a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 1.000.000 euro. Cursul de schimb

pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care

s-au înregistrat veniturile; Pentru încadrarea în condiția privind nivelul veniturilor realizate în anul

precedent, se vor lua în calcul veniturile care constituie baza impozabilă prevăzută de lege;

– capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;

– nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.

  1. Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii

Impozitul pe veniturile microîntreprinderii se aplică de către persoanele juridice începând cu anul fiscal următor celui în care acestea îndeplinesc condițiile de microîntreprindere prevăzute de lege .

O persoană juridică română care este nou-înființată este obligată să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiția referitoare la deținerea capitalului social de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale, este îndeplinită la data înregistrării în registrul comerțului.

  1. Anul fiscal

Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.

În cazul unei microîntreprinderi care se înființează sau își încetează existența, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridică a existat.

a). Începerea perioadei impozabile

În cazul înființării unei microîntreprinderi într-un an fiscal, perioada impozabilă începe:

– de la data înregistrării acesteia la registrul comerțului, dacă are această obligație;

– de la data înregistrării în registrul ținut de instanțele judecătorești sau alte autorități competente, dacă are această obligație, potrivit legii.

b). Încheierea perioadei impozabile

În cazul divizărilor sau al fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenței persoanei juridice prin dizolvare fără lichidare, perioada impozabilă a unei microîntreprinderi se încheie la una dintre următoarele date:

– la data înregistrării în registrul comerțului/registrul ținut de instanțele judecătorești

competente a noii societăți sau a ultimei dintre ele, în cazul constituirii uneia sau a mai multor

societăți noi;

– la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operațiunea sau la altă

dată stabilită prin acordul părților, în cazul în care se stipulează că operațiunea va avea efect la o altă dată, potrivit legii.

În cazul dizolvării urmate de lichidare, perioada impozabilă a unei microîntreprinderi se încheie la data depunerii situațiilor financiare la registrul unde a fost înregistrată, potrivit legii, înființarea persoanei juridice respective.

  1. Cotele de impozitare

Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:

– 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;

– 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.

  1. Baza impozabilă

a).Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:

– veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

– veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;

– veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;

– veniturile din subvenții;

– veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care

au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;

– veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare constituite de

persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;

– veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere,

care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;

– veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;

– veniturile din diferențe de curs valutar;

– veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei

valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;

– valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul “709”,

potrivit reglementărilor contabile aplicabile;

– veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;

– despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;

– veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.

– dividendele primite de la o persoană juridică română.

b).Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă determinată se adaugă următoarele:

– valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul “609”,

potrivit reglementărilor contabile aplicabile;

– în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului; în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit potrivit legii, această diferenţă reprezintă elemente similare veniturilor în primul trimestru pentru care datorează impozit pe profit;

În cazul microîntreprinderilor care exercită opţiunea prevăzută de lege sau depăşesc limita veniturilor, conform legii, în primul trimestru al anului fiscal, diferenţa respectivă nu reprezintă elemente similare veniturilor în acest prim trimestru.

– rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv;

– rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării.

Microîntreprinderile care își încetează existența în urma unei operațiuni de reorganizare sau de lichidare, potrivit legii, și care pe parcursul perioadei de funcționare au fost și plătitoare de impozit pe profit, la calculul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, nu includ în baza impozabilă: rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferențe de curs favorabil aferente capitalului social în devize sau disponibilului în devize, precum și sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit sau ale unor scutiri de impozit, repartizate ca rezerve, potrivit legii, care au fost constituite în perioada în care au fost plătitoare de impozit pe profit.

 

  1. Plata impozitului și depunerea declarației fiscale

Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

  1. Efectuarea sponsorizărilor

Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări, potrivit prevederilor legii, pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care la data încheierii contractului sunt înscrise în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale potrivit legii  și către instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv organele de specialitate ale administraţiei publice, precum şi microîntreprinderile care acordă burse elevilor şcolarizaţi în învăţământul profesional-dual în conformitate cu prevederile legii, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective. Sumele care nu sunt astfel scăzute se reportează în trimestrele următoare, pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive iar scăderea acestor sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat, în următoarele 28 de trimestre consecutive, se efectuează în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

În cazul sponsorizărilor către instituțiile și autoritățile publice, inclusiv organele de specialitate ale administrației publice, deducerea sumelor reprezentând sponsorizări din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în limita valorii mentionata la paragraful anterior, se efectuează în baza contractului de sponsorizare, fără a exista obligaţia înscrierii entităţilor beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale prevăzut în lege.

 

Societatea TVG TAX AUDIT SRL

Societate de consultanță fiscală

Societate de audit financiar

 

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

stiri si ziare