Comunele mici, obligate să se asocieze pentru fonduri europene
Pentru 2014-2020, România a primit mai puţine fonduri pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) decât a avut în perioada 2007-2013. În plus, folosirea banilor este strict condiţionată de anumite aspecte ce ţin de plafonul maxim de accesare (un milion de euro pe fiecare proiect). Primarul comunei Vorţa, Emil Radu Bureană (foto), consideră că se ţine prea puţin cont de dezvoltarea comunelor mici, cele sub 2.000 de locuitori fiind vitregite, din start.
„Noi am avut pe vechiul program, proiectul accesat pe Măsura 322, ce a fost deja implementat şi a însemnat atragerea a circa 2,5 milioane de euro pentru modernizarea drumurilor comunale şi a uliţelor satelor, înfiinţarea unui «after-school» în reşedinţa de comună şi reeditarea festivalului «Primăvara vorţană». Acum avem unul pe Măsura 125A, semnificând modernizarea unor drumuri de exploataţii agricole. Are o valoare de un milion de euro şi în lucru sunt drumuri din satele Vorţa şi Coaja. Este executat circa 60 la sută. Mai nou, am înţeles că nu mai putem accesa prin PNDR nici un proiect investiţional dacă suntem comune cu mai puţin de 2.000 de locuitori. Ca să fim declaraţi eligibili la înscriere, trebuie să ne alipim altei comune, pe puţin, adică să constituim o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) alături de care să accesăm bani europeni. E mai complicat. Nici finanţările nu mai sunt oferite ca până acum. Maxim, mai putem cere un milion de euro pentru investiţii. Deci, sunt şi unele minusuri cu care vine noua formulă. Vedem cum o să facem”, susţine primarul din Vorţa.