Comunitate

„Românii şi Rutenii la Marea Unire” – spectacol de suflet, dedicat Centenarului

Magdalena Şerban

Sâmbătă seara, Teatrul de Artă din Deva a fost gazda spectacolului „Românii şi Rutenii la Marea Unire”, organizat de Uniunea Culturală a Rutenilor din România (U.C.R.R) cu prilejul Centenarului ce va fi marcat în acest an. Numerosul public a avut parte de reprezentaţii artistice care au împletit cântecul patriotic cu folclorul rutean şi românesc.
Pe scenă au urcat îndrăgiţi artişti ca Anuţa Iuga şi Lucian Madiar, Ovidiu Olari, Bianca Iacoboni alături de Grupul vocal al Ansamblului Românaşul al Liceului de Arte Sigismund Toduţă din Deva, Andrada Cerna, Ansamblul Bujorul Roşu şi Felicia Mascaliuc. A acompaniat Orchestra Lăutarii din Ardeal, condusă de dirijorul Lucian Madiar, iar prezentarea i-a aparţinut Ioanei Popescu.
Ca o surpriză pentru cei prezenţi, a avut loc lansarea albumului cu cântece rutene “Pe câmpul înverzit” şi vizionarea în premieră a celor trei videoclipuri ale Ansamblului “Cervona Ruja”. S-au fredonat refrene celebre şi nu în ultimul rând, s-a intonat imnul rutean.
Istoria a reaşezat drepturile minorităţilor etnice
„Nu se poate ca un popor să fie şters din istorie aşa cum se şterge creta de pe tablă, cu buretele. Nu a fost uşor. Românii, la fel ca şi rutenii, au avut neşansa să se afle aşezaţi acolo unde Samuel P. Huntington, în cartea sa – Ciocnirea Civilizaţiilor, a trasat o falie între est şi vest, între două civilizaţii, între Imperii, între religii. Această aşezare poate că în anumite momente nefastă pentru ruteni, a dat naştere unei istorii tumultuoase. (…) Să încercăm să ne imaginăm istoria popoarelor din Europa ca pe un mare puzzle şi să ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă la 1410, la Grunwald, acolo unde armata Lituaniei a învins armata cavalerilor teutoni, bătălia nu ar fi fost câştigată de către lituanieni, în condiţiile în care toate cărţile de istorie atestă că două treimi din armata lituanienilor era formată din ostaşi ruteni. A fost bătălia decisivă a războiului polono- lituaniano-teutonic şi una dintre cele mai mari bătălii ale evului mediu european. Cât de mulţi au fost rutenii în comunitatea polono-lituaniană de l-au determinat pe Arhiepiscopul de Cracovia, la 1595, să trimită o scrisoare Papei Clement al VIII-lea şi să-i ceară să nu accepte unirea Bisericii Ortodoxe Rutene cu Biserica Romei?! Cât de speriat a fost oare de numărul rutenilor din acea comuniune? În 1596, rutenii au realizat unirea cu Biserica Romei şi cred că acest pas a uşurat drumul românilor din Transilvania, care au reuşit să ia o gură de oxigen peste veacuri şi 105 ani mai târziu să se unească cu Biserica Romei şi să dăinuiască în Transilvania. Cât de mulţi au fost rutenii în Bucovina şi cât de mulţi au fost aduşi aici de către austrieci, după 1776, de a fost necesar să se scrie cărţi înainte de Marea Unire, despre încercarea de aşa-zisa rutenizare a Bucovinei?! (…) Toate acestea fac să fie ceva natural faptul că la 1 Decembrie 1918, rutenii au fost trecuţi în Rezoluţia de la Alba-Iulia ca parte integrantă a României Mari. (…) Rezoluţia consfinţeşte drepturile minorităţilor etnice din Transilvania, iar pentru noi, rutenii, este un document foarte important ce atestă prezenţa noastră pe aceste meleaguri”, a precizat deputatul Iulius Firczak – preşedinte fondator al Clubului Rotary Deva Castrum şi totodată, preşedinte al U.C.R.R. Exemplele parlamentarului au continuat cu perioada comunismului, când s-a încercat scoaterea din istorie a rutenilor, prin eliminarea lor din manualele de istorie. Nici măcar la recesământ nu li s-a dat posibilitatea să-şi specifice şi să-şi asume originile. Însă Revoluţia de la 1989 a readus în actualitate dreptatea. „Vom încerca să facem acest spectacol itinerant, dacă artiştii ne vor accepta provocarea, iar preşedinţii de filiale ne vor primi la Suceava, Maramureş, Arad, Timiş, Alba şi de ce nu, să-l ducem şi la Bucureşti. La mulţi ani, ruteni! La mulţi ani, România! Împreună sărbătorim Centenarul”, a mai spus Iulius Firczak.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura