La orizont, nimic
Apare din ce în ce mai mult un curent de opinie, deja destul de clar sesizabil, referitor la ceea ce îi nemulţumeşte pe oameni, dincolo de salarii mici, pensii tăiate, concedieri şi în general, austeritate.
Populaţia înţelege necesitatea unor măsuri, vede cum merge criza, dar mai vede şi că în afara acestor măsuri, nu există decât deturnări de atenţie spre teme colaterale, dar periculoase. Am vorbit deja despre ele, aşa că voi spune că lipsa oricărui orizont pentru România este aspectul concret care-i demoralizează pe mulţi, făcându-i să plece sau să recomande copiilor lor să plece din ţară.
„Nu avem nici un orizont…”, „nu ştim spre ce ne îndreptăm…”, „nu mai ai la ce spera…” – sunt formule care dincolo de recunoscuta poftă a românului de a se plânge denotă o tristeţe profundă, pe care o parte – cei maturi – o conştientizează, iar tinerii o asumă în alt mod, devenind din ce în ce mai nepăsători, pentru că – spun ei – şi aşa, nimic nu are rost… Scara de valori este distrusă, educaţia dă rateuri din ce în ce mai mari, termini o şcoală şi nu ai nici o certitudine, nici măcar în armată sau poliţie. Oraşele medii şi mici se depopulează, ţara se depopulează, cu viteză din ce în ce mai mare. Statisticile arată că trendul – ca să folosesc un cuvânt la modă – va rămâne acelaşi.
Lipsa de orizont e unul dintre motive. Un altul ar fi faptul că „şi aşa, nu poţi face nimic…”. Nici această expresie nu este gratuită. Oamenii văd că li se iau tot mai multe posibilităţi de exprimare, de la posibilitatea de a-şi spune părerea asupra a ceea ce se întâmplă în propriul oraş, până la eludarea mecanismelor care-i responsabilizează pe oameni în raport cu propria lor ţară. Expresia „peste patru ani…” sau „peste trei ani…” a devenit golită de conţinut. Ne trece viaţa aşteptând să treacă ani de zile până la următorul vot, pentru că nu avem mecanismele necesare aplicării unor corecţii de parcurs. Aceste mecanisme nu anulează nicidecum rezultatul alegerilor, nici măcar nu sunt statuate prin lege, ci sunt funcţionale prin însăşi natura societăţii civile din localitatea/ţara respectivă, care nu înţelege să asiste la consumarea unor aberaţii politice sau administrative, pe care să le corecteze doar după patru ani. Dărâmarea unei clădiri de patrimoniu, de exemplu, nu mai poate fi corectată la vot, dacă s-a întâmplat prin decizia unui primar neinspirat sau rău-voitor.
Ultima schimbare de priorităţi i-a determinat pe mulţi să se simtă încă o dată înşelaţi. Este ca şi cum ar fi auzit că Grecia, la problemele grave pe care le are, a găsit soluţia salvatoare – să modifice regiunile ţării! Abia în acest mod ne dăm seama cât este de hilar totul şi de ce ţara asta nu are orizont – pentru că priorităţile sunt mereu prost stabilite.
Domnule Gruian…un editorial in care ati coborat „Miorita” din biblioteca.
Chiar nu putem face altceva decat sa ne vaicarim continuu? Cei despre care vorbiti ca se plang de lipsa de orizont nu inteleg cuvantul munca ?
Grecia a ajuns unde a ajuns din cauza faptului ca a incurajat nemunca.
Plangeti pe umerii adolescentilor care spun ca scoala nu mai are valoare fara sa ii intrebati ce VALOARE dau ei scolii? Jumatate dintre ei sunt semianalfabeti. De ce nu vorbiti cu adolescenti care au stiut cu adevarat ce valoare are scoala si care sunt „vanati” de multinationale? Sau de Universitati de prestigiu ?
Tot incercati sa induceti ideea ca la urmatorul vot trebuie sa schimbam PUTEREA. Sunt de acord..Dar cu cine ? Cu Dragnea, cu Ponta, cu Sova, cu Dan Radu Rusanu? Hai sa fim seriosi! Putem vorbi, nu de lipsa de orizont, ci de lipsa de alternativa..
Pai si lipsa de alternativa tot cam in categoria lipsei de orizont se incadreaza…
Hai sa fim seriosi. Chiar exista o lipsa de orizont. Eu o simt, chiar daca plec la munca la ora 7 si ma intorc in jurul orei 19,30-21. Si ca mine, sunt destul de multi cei care muncesc mult (ca timp,intelectual, fizic). Cei care au unde. Si cei mai multi, prost platiti. Asa ca, desi muncim, uite ca avem timp sa ne si plangem de lipsa de orizont! Luati-o ca o ironie. Confundati d-le Radu comentariul sau exprimarea fireasca a unei nemultumiri indiferent sub ce forma vine ea, cu a-ti plange de mila. Ce sa facem, doar sa muncim-repet, daca avem unde- si sa tacem?
Poate in trecut nu am simtit atat de acut lipsa de orizont, adica un plan bine gandit si pus la punct pentru aceasta tzara. Asta si pentru ca am avut niste tinte de atins, gen intrarea in NATO si UE. Eram mai optimisti, aveam o speranta. Acum mai avem? Sincer!
Domnule Roman, va raspund pentru ca nu vreau sa intelegeti ca am ramas fara replica. Dupa doi ani de munca, la patron evident,am reusit sa obtin si eu 20 de zile de concediu neintrerupt. Deci am timp sa stau pe NET. Si eu stau la munca 10, 12 ore. Legat de lipsa de orizont…. Exista directii, care implicit genereaza orizonturi, atata doar ca noi romanii nu vrem sa le acceptam. De ce ? Pentru ca de 20 de ani ne-am obisnuit sa fim tratati ca niste asistati sociali. Nu mai spun cine e de vina pentru asta.
Cred cu tarie ca aparatul bugetar este supradimensionat. deci trebuie reformat.
Cred ca avem nevoie de reforma in sanatate, in Justitie, Administratie etc.etc.
Cea mai mare problema este ca NU CRED ca aceste reforme se vor face asa cum trebuie. Si ca ne vom trezi ca vom avea institutii administrative, publice pline de incompetenti.Pentru ca astia vor fi pastrati.
DAR sper ca pe scheletul a ceea ce se creaza acum vor veni altii si vor reusi sa puna lucrurile la punct. DAr nici nu ma gandesc ca Ponta si Antonescu sunt aceste persoane. Este parerea unui om care a votat cu Antonescu. Si am fost crunt dezamagit de prestatiile lui ulterioare.
Nu stiu daca mai cititi, d-le Radu. Nici nu vreau sa transformam o discutie pe baza unui editorial intr-una personala. Doar trei observatii:
2. Asistati social ne-am obisnuit sa fim din epoca comunista, nu doar de 20 de ani.
2. Si eu cred ceea ce credeti dvs.in legatura cu reformele. Personajele care zice-se ca le aplica sau speram ce le vor aplica, sunt discutabile insa. Si bunele lor intentii. Deocamdata insa vedem ce fac sau nu fac cei de acum. Vom vedea ce vor face cei pe care ii vom alege. Daca avem de unde.
3. Ce ironie, si eu l-am votat (pt. primul mandat) pe Basescu, si m-a dezamagit. Cumplit si definitiv cu ultimele declaratii de aseara despre regele Mihai.