La Geoagiu este vremea investiţiilor în infrastructură

Magdalena Şerban

În 2015, formula bugetară a guvernanţilor a cam tras cu ochiul administraţiei oraşului Geoagiu. Dealtfel, este singurul an în care primarul Ioan Vălean (foto) poate susţine că va reuşi să atace mai multe proiecte investiţionale decât i-a permis bugetul local de până acum.

A cam bătut pasul pe loc
„Am primit pentru 2015, circa 2.300.000 de lei de la bugetul de stat, la care se vor adăuga dările colectate de noi, plus alte venituri înregistrate pe plan local. În plus, sperăm şi într-o rectificare bugetară la jumătatea anului, adică în vară. Geoagiu, cu toate că a fost declarat oraş cu vreo 15 ani în urmă, a bătut pasul pe loc din cauza lipsei fondurilor bugetare. Nu e permis să mai avem atâtea drumuri şi căi de acces nemodernizate sau localităţi care în acest secol să nu fie racordate la reţelele de apă şi canalizare. Pentru a dezvolta şi moderniza toate satele aparţinătoare, urmărim ca an de an să avem aprobate în Consiliul Local, investiţiile care se impun. Dar pentru asta, trebuie să beneficiem şi de fondurile necesare materializării proiectelor”, a declarat Ioan Vălean, primarul oraşului Geoagiu.

Pe rând, fiecare localitate
Pe de altă parte, edilul-şef a menţionat că administraţia are câteva proiecte de investiţii aprobate de Guvern şi care urmează să fie puse în mişcare pe parcursul anului. „La unele dintre ele am avut deja licitaţia de atribuire, iar altele le avem chiar în curs de finalizare. Spre exemplu, introducerea reţelei de apă-canal în satul Bozeş (2.700.000 de lei) a fost începută în 2013 cu bani de la Guvern şi se află pe ultima sută de metri, urmând ca de program să beneficieze aproape tot satul, adică circa 90 de gospodării. În vremuri secetoase, pânza freatică a scăzut foarte mult, aşa că oamenii de aici erau în suferinţă. Un astfel de proiect e necesar şi în satele Homorod, Renghţ, Cigmău, Poienari etc. Aşteptăm anul 2016, când se pare că ne vom racorda la magistrala de la Râu Mare Retezat, noi neputând extinde actuala reţea, din cauză că nu există sursă suficientă de apă. Momentan, doar localităţile Aurel Vlaicu, Geoagiu, Geoagiu-Băi, Gelmar şi Bozeş beneficiază de apă-canal. Tot pe fonduri guvernamentale (peste 700.000 de lei), avem reabilitarea căminului cultural din Renghet, aflat în faza de licitaţie prin Compania Naţională de Investiţii. Partea de împrejmuire şi amenajare a unui loc de agrement (parcare, loc de joacă, alei etc) ne va reveni nouă, fiind cheltuieli neeligibile în proiect, suportate din bugetul local. Tot la Renghet, vom mai moderniza circa 800 de metri din drumul principal, cu bani proprii. Trebuie să mai continuăm lucrările la baza sportivă din Geoagiu, începută pe fonduri guvernamentale, dar din lipsa alocărilor, fiind necesară susţinerea lor cu bani din visteria locală. Aşa că trebuie să o ducem către final, nu putem rămâne cu ea în stadiul actual. Tot cu bani locali mai vrem să continuăm consolidarea clădirilor vechi, istorice, precum Casa Ion Budai Deleanu din Cigmău, lucrare pe care încă nu am reuşit să o finalizăm. Pe listă mai sunt reabilitarea interioară şi exterioară a şcolii primare din Homorod, modernizare stradală (trotuare şi rigole) în Geoagiu-Joseni, asfaltarea unor drumuri de pământ din Aurel Vlaicu, modernizarea drumului comunal Homorod-Văleni (din care au rămas trei kilometri de cuprins) şi multe altele”, a precizat primarul din Geoagiu. Potrivit acestuia, consilierii locali au aprobat mai multe investiţii decât cele pentru care deja există alocări, în ideea în care până la sfârşitul anului curent se vor mai primi bani, la rectificarea bugetară. „Avem documentaţii realizate pentru noile axe de finanţare europeană. Una dintre ele vizează un centru de informare a turiştilor care să fie construit în Geoagiu-Băi (estimat la 530.000 de lei, din care 10 procente înseamnă contribuţie locală) şi alta urmăreşte, din bugetul oraşului, reabilitarea Dâmbului Romanilor, acest obiectiv fiind actul de naştere a staţiunii. De asemenea, am mai luat în calcul deschiderea traseelor turistice care nu erau funcţionale pe timp ploios, mâlul fiind o piedică pentru vizitatori”, mai arată primarul Vălean.