Gura lumii 16.04.2013
Calitatea sportului de a accentua socializarea şi de a lega prietenii este de multe ori umbrită de incidentele şi scandalurile pe care le iscă. În acest păcat al imposibilităţii de a-şi ţine nervii sub control au picat şi jucătorii unei echipe recent înfiinţate, dintr-un sport de sală, la o partidă derulată la finalul săptămânii în compania unei grupări din judeţul vecin. Deşi meciul nu avea vreo miză specială, spiritele s-au încins la maximum, iar la un moment dat, cele două grupări s-au luat la bătaie. Timp de vreo 10 minute, s-au împărţit pumni şi picioare, s-au schimbat lovituri şi s-a făcut exces de forţă. Culmea, tonul la încăierare a fost dat de unii dintre cei mai experimentaţi jucători, semn că uneori, zicala cu „cine n-are bătrâni să-şi cumpere” este depăşită. Arbitrii partidei au fost în imposibilitatea de a opri duelurile pugilistice şi au ameninţat că întrerup meciul. Speriaţi de amenzile care s-ar fi abătut asupra lor din partea federaţiei dacă s-ar fi ajuns la aşa ceva, jucătorii celor două combatante s-au liniştit şi au continuat să joace de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.
Bancul cu cei doi angajaţi care umblau împreună, deoarece unul ştie să citească şi al doilea să scrie este de mare actualitate în strategia de comunicare online a unei instituţii aflată în slujba publicului. Dovada perfectă în acest sens o reprezintă site-ul web de prezentare al instituţiei în discuţie. Poate respectând unele directive de sus sau poate pur şi simplu din incompetenţa angajaţilor, portalul este în mare suferinţă. Acesta prezintă o sumedenie de informaţii absolut inutile şi lipsite de interes pentru cetăţeni, cum ar fi datele geografice ale judeţului, structura populaţiei, obiective şi deziderate ale unor servicii ale instituţiei, deşi astfel de texte au valoare de interes foarte scăzută. În schimb, de pe site-ul web de prezentare lipsesc informaţiile cu adevărat utile, referitoare la orarul de funcţionare al unor servicii de interes sau informaţii despre actele necesare pentru eliberarea unor documente. Iar pentru ca bătaia de joc la adresa cetăţenilor să ajungă pe culmi nebănuite, sistemul de plată pentru unele servicii este halucinant. Astfel, pentru un simplu act care se eliberează pe loc este nevoie de achitarea unei taxe la trezorerie, instituţie aflată într-un alt capăt al oraşului, şi de procurarea unui timbru fiscal de la un oficiu poştal. Precizăm că ştim sigur că există localităţi unde achitarea acestor taxe se face la un ghişeu unic, chiar în cadrul instituţiei care oferă serviciul.
