Fiii satului s-au întors la Romos, la sărbătoarea comunei

 Magdalena Şerban

Sâmbătă, comuna Romos a fost gazda sărbătorii de suflet a comunităţii de aici – întâlnirea fiilor satului. Câteva familii de saşi, majoritatea plecaţi în Germania, s-au întors, „acasă” pentru a participa la serbări, la fel cum au făcut-o mulţi dintre cei care au luat drumul ţării sau străinătăţii, ca să câştige o pâine.
Lansare de monografie, depunere de coroane de flori
Cu prilejul ediţiei curente, a fost lansat primul volum al monografiei “Romos (jud. Hunedoara) Protocolul şedinţelor reprezentanţei comunale 1896-1912”, purtând semnătura profesorului Aurel Răduţiu, un îndrăgit fiu al satului. La eveniment au luat parte personalităţi medicale marcante şi nu mai puţin de 30 de renumiţi doctori din Cluj şi Alba, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, directori de instituţii, preşedintele Organizaţiei Judeţene a PSD, parlamentarul Laurenţiu Nistor, şi Natalia Intotero, deputatul care reprezintă în Parlamentul României Colegiul nr. 2, din care face parte comuna Romos.  Ca semn de preţuire pentru simbolurile comunei, s-a oficiat câte o slujbă religioasă şi au fost depuse coroane la Monumentul Eroilor, respectiv la bustul lui Niculae Stăncioiu, cel care a fost un apreciat medic cardiolog şi profesor universitar, punând bazele «Institutului inimii» din Cluj. Acestuia i se datorează existenţa dispensarului şi a Casei de Cultură din Romos.
Au depănat amintiri, îmbrăcaţi în port popular
Lumea s-a distrat până seara târziu, bucurându-se de preparate culinare româneşti, aşezate lângă un pahar de vin bun, şi de un spectacol folcloric pe cinste, care a adus pe scenă renumiţi interpreţi din zonă. Nu a lipsit o discotecă în aer liber, pentru cei mai tineri, şi bineînţeles, un spectaculos foc de artificii. Mulţi dintre participanţii la manifestări au ales să poarte straie tradiţionale, insuflând dragostea pentru tradiţie, copiilor şi nepoţilor lor.
“Am fost foarte bucuroasă să descopăr foşti locuitori ai comunei Romos care au revenit pe meleagurile natale, din ţară şi străinătate. De asemenea, m-a impresionat faptul că părinţii au apreciat că e bine să ducă mai departe obiceiurile, prin copiii lor, foarte mulţi fiind îmbrăcaţi în costume tradiţionale. Din păcate, în multe localităţi din mediul rural ne confruntăm cu depopularea şi pierderea adevăratelor valori. De aici, dintr-o comună foarte frumoasă, au plecat oameni care de-a lungul timpului, ne-au făcut cinste în întreaga lume. Îi amintesc pe scriitorul Nicolae Cătăniciu şi pe pictorul Aurel Nedel, dar şi pe renumitul cardiolog Niculae Stăncioiu,  trecuţi în nefiinţă. Mulţumesc organizatorilor pentru că mi-au oferit ocazia să iau parte la o asemenea manifestare”, a declarat deputatul Natalia Intotero, prezentă la sărbătoarea de la Romos.
Sat cu vechime de peste opt secole
Mai trebuie spus că saşii care au plecat din aceste locuri revin des în Romos. Unii încă mai au case aici, rădăcinile lor fiind legate de zonă. “Este a cincea oară, în ultimii 16 ani, de când organizăm această reuniune. În 2016 vom celebra 810 ani de atestare documentară a satului Romos şi atunci ne vom întâlni, din nou. Prin rudele pe care le au, le-am trimis fiilor satului invitaţii de participare. Saşii mai deţin 43 de case la noi în comună, iar de toţi sunt peste 200, dintre care 58 trăiesc aici. Pentru reuniunea de azi (n.r sâmbătă), din afara ţării au venit opt familii. Au fost mai mulţi, dar unii dintre ei au fost nevoiţi să plece înapoi, cu puţin timp în urmă, din cauză că li s-au terminat concediile”, a arătat Mircea Pătrânjan, primarul comunei Romos.
Dincolo de rădăcini
Pe de altă parte, puţină lume ştie că în 1980, în Romos, comunitatea săsească număra aproape 300 de suflete. Câteva zeci au reuşit să plece încă dinainte de Revoluţie, însă după 1989, teama că graniţele se vor închide a făcut ca din 250 de saşi, câţi existau aici în 1990, să mai rămână doar 30. Majoritatea s-au stabilit în Sudul Germaniei şi reuşesc să se întâlnească o dată la doi ani, de regulă la Ausburg, pentru a petrece şi a depăna amintiri de acasă. În România, mai trăiesc acum, doar câteva mii de saşi. Dintre aceştia, cei mai mulţi locuiesc în judeţele Timiş, Sibiu şi Braşov. Ei ţin la identitatea lor şi sunt încredinţaţi că această comunitate nu se va destrăma niciodată, lucru care-i va lega pe veci.