Cum să-i ţinem pe medici în ţară

Magdalena Şerban

Pentru a stopa exodul de medici în străinătate, aceştia vor putea beneficia de locuinţe ANL, după ce guvernul i-a inclus în categoria „tineri specialişti din învăţământ şi sănătate“. Totodată, noua ordonanţă dată de mai marii de la Bucureşti prevede ca salariile personalului din sistemul public de sănătate să fie majorate cu 25 la sută, începând cu 1 octombrie.

Spitalul din Brad s-a aliniat cerinţelor din sistem
Textul proaspetei ordonanţe stipulează că medicii specialişti, cu vârsta până în 35 de ani, dar şi medicii rezidenţi care nu deţin o locuinţă în proprietate pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde îşi desfăşoară activitatea, pot depune cerere pentru repartizarea unei locuinţe construite prin programele ANL şi pot primi repartiţii în cel mult 36 de luni de la împlinirea vârstei de 35 de ani. „Mă bucur să constat că se fac paşi importanţi în a sprijini tinerii şi personalul medical pentru a rămâne în ţară. Mi-aş dori să existe şi alte proiecte care să stimuleze pozitiv dezvoltarea sistemului sanitar din România. E un început, o măsură extrem de binevenită şi cred că una din motivaţiile majore pentru aceşti oameni, care au foarte mult de învăţat şi care sunt nevoiţi să se descurce cum pot, cu salariile primite. Ei trebuie ajutaţi pe toate planurile, iar dacă nu au resurse materiale şi nu beneficiază de sprijin de la părinţi, în mod evident, caută soluţii pe care le găsesc în străinătate. O asemenea măsură ne duce mai aproape de lumea occidentală, unde profesioniştii la început de drum pot obţine subvenţii şi au posibilitatea să returneze, în timp, banii respectivi. Ca o concluzie, la noi la spital au venit trei medici rezidenţi care au primit deja locuinţe de serviciu, din partea administraţiei locale. Unul activează la Oftalmologie, altul pe Secţia de Ginecologie şi al treilea la TBC”, susţine managerul Spitalului municipal Brad, Florin Jurcă.

La sanatoriul brădean nu mai sunt rezidenţi
„Avem numai specialişti. Până acum doi ani, am avut trei medici rezidenţi, dar au susţinut examenul la încheierea stagiului, devenind medici specialişti. Schema fiind completă, nu a mai fost cazul să scoatem posturi la concurs. Cât priveşte noile prevederi legislative, cred că sunt binevenite, dar nu şi suficiente. Dacă salariile nu cresc în măsura în care să acopere necesităţile reale ale unui cadru medical chiar şi aflat la început de carieră, nu cred că se va pune frână migrării către străinătate. Sistemul ANL oferă nişte facilităţi, ce-i drept, însă reprezintă doar o mică parte din aşteptările şi nevoile doctorilor. Creşterea salarială cu 25 de procente este infimă faţă de dublarea cerută de aceştia. Aşa că nu ştiu dacă se vor calma spiritele. De altfel, multe asistente de la noi au preferat să aleagă ţări ca Anglia sau Irlanda, pentru a munci. În România au stat doar cât să urmeze şcoala sanitară şi să capete experienţă. Chiar şi acum, urmează să întâmpinăm alte astfel de plecări. Plus că se mai pune o întrebare: creşterea cu 25 de procente se face, dar din ce plafon salarial? Dacă va pica tot în sarcina bugetului instituţiei medicale, e un fel de „vă dăm undă verde, dar vă descurcaţi cu forţe proprii“, afirmă managerul Sanatoriului de Pneumoftiziologie din Brad, Ionel Circo.

Schemă medicală clară, la Deva
Pe de altă parte, în condiţiile în care un medic rezident lua puţin peste 250 de euro ca salariu de bază, chiar şi cu majorarea salarială de 25 la sută este aproape imposibil să îi pretinzi  să facă performanţă. „Din suma respectivă, trebuie să cheltuie cu mâncarea, să îşi cumpere cărţi, să plătească şi chirie, dacă era din altă localitate decât cea în care muncea. Majorarea de 25 de procente reprezintă un progres, dacă ne gândim că plecăm de la nişte sume derizorii. Faţă de Europa Centrală suntem în urmă, dar este o mărire semnificativă, mai exact, cu un sfert. Tot un pas important este şi cel legat de asigurarea unei locuinţe. Din ianuarie 2016 vom avea şase medici noi, care urmează să-şi dea examenul pentru definitivat, din 2017 vor mai veni încă opt, iar din 2018 încă şase. Aceştia vor veni pe post direct ca specialişti, după promovarea examenului de finalizare a rezidenţiatului la momentul respectiv. Acum sunt rezidenţi în marile centre universitare, Cluj, Timişoara sau Bucureşti. Referitor la locuinţele ANL, vom face toate demersurile către primărie, pentru a acoperi necesarul. Nu am avut necazuri nici cu plecatul medicilor în străinătate. Şi în cazul asistentelor, statistica nu e alta. Din 600, să zicem că pleacă patru-cinci pe an. Deficit de medici avem însă în secţiile de Oncologie, ATI, Urgenţă şi Cardiologie”, spune managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva, Călin Laza. Acesta are un alt of care îl apasă de când cu noua ordonanţă: aşteaptă normativele în ce priveşte plusul bănesc ce trebuie suportat pentru a asigura plafonul salarial complet. Din primele calcule, efortul financiar este de 800.000 de lei pe lună. Enorm, pentru posibilităţile instituţiei, susţine managerul.