Valea Jiului va avea cea mai modernă infrastructură de apă şi canal din ţară

Maximilian Gânju

Apa Serv Valea Jiului a investit circa 40 de milioane de euro în infrastructură, fonduri provenite de la UE. Operatorul pregăteşte o altă investiţie de circa 90 de milioane de euro. La finalul proiectului, cele şase localităţi din regiune vor avea cea mai modernă infrastructură de distribuţie a apei ori de colectare şi tratare a apelor uzate. Banii europeni n-au venit în regiune necondiţionat.
„Am promis că voi duce proiectele până la capăt”  
Atât estul cât şi vestul Văii Jiului rămâneau fără apă potabilă în următorii ani dacă nu s-ar fi investit în refacerea infrastructurii. Sumele necesare sunt exorbitante şi nu ar fi putut fi alocate de acţionari, primăriile din zonă şi Consiliul Judeţean Hunedoara. Prin urmare, era o certitudine că 140.000 de oameni s-ar fi întors în perioada de dinainte de ‘89, când primeau apă câteva ore pe zi. ”Am încheiat un proiect mare şi urmează să-l derulăm pe al doilea, proiect în urma căruia reabilităm tot ceea ce înseamnă distribuţie şi colectare-tratare a apei în partea de vest a Văii Jiului. Am fost blamat, făcut în toate felurile de politicienii care au vrut capital electoral în campanie, dar am ales să pierd pe plan politic decât să mint. Când am plecat de la Consiliul Judeţean Hunedoara, acolo unde am început să lucrăm la primul proiect european pentru Apa Serv Valea Jiului, am promis că-l voi duce la capăt indiferent de situaţie”, a declarat Costel Avram (foto), directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului.
Investiţiile s-au văzut pe perioadele de calamităţi
Investiţiile realizate în Petroşani şi Petrila, Valea de Peşti ,dar şi la Aninoasa-Dănuţoni, s-au văzut în această iarnă, dar mai ales în perioada anului trecut. ”Modernizarea Staţiei de Tratare Jieţ, care alimentează estul Văii Jiului, ne-a permis să nu oprim furnizarea apei potabile către populaţie. Alte zone din ţară au rămas fără apă, dar noi nu! Am livrat acest produs vital în condiţii de siguranţă, adică fără cel mai mic risc pentru consumator. Un alt exemplu ar fi modernizarea Staţiei Valea de Peşti, pentru că dacă nu se reabilita, în perioada cât a fost golit lacul de acumulare pentru schimbarea golirii de fund, Valea Jiului ar fi rămas fără apă pe perioade determinate. Totul depindea de condiţiile meteorologice, adică aveam apă, dar era o apă pe care nu o puteam trata cu tehnologia veche. În cel mai fericit caz, pe perioada opririi barajului, perioadă mai mare de un an de zile, ar fi fost restricţii pe tot vestul Văii Jiului, adică în localităţile Uricani, Lupeni şi Vulcan, între două şi patru ore pe zi. La Staţia Valea de Peşti aveam tehnologie din anii 1970, iar acum avem o tehnologie de ultimă oră ”, a explicat Cristian Ionică, directorul tehnic al SC Apa Serv Valea Jiului.
”Am adus bani europeni şi am plătit politic”
Investiţiile nu puteau fi realizate fără efortul populaţiei regiunii, a mai spus Avram. ”Pentru a beneficia de banii europeni şi a face aceste investiţii a fost nevoie să majorăm preţul pentru care toată lumea m-a blamat. A fost un efort din partea oamenilor din Valea Jiului, dar creşterea de preţ nu s-a făcut că aşa am vrut eu. S-a făcut pentru că aşa s-au angajat toţi diriguitorii acestei societăţi, adică şi acţionarii – primăriile, tocmai pentru a primi fondurile europene. Eu mi-am asumat majorarea chiar în campania electorală. Ştiam că o să mă coste pe plan politic, pentru că unii populişti mă vor lua la ţintă. Puteam să mint ca mulţi alţii şi să facem indexarea după campanie, dar însemna să-i mint pe oameni. Acum, preţul apei nu va mai creşte iar în timp, investiţiile ne vor reduce costurile şi vom putea umbla în jos la preţ”, a mai declarat Costel Avram.
Operatorul de apă şi canal din Valea Jiului este folosit ca etalon pentru elaborarea viitoarelor proiecte europene în domeniul infrastructurii. Apa Serv urmează să primească finanţare nerambursabilă pentru etapa a doua a proiectului de infrastructură mare pe programul de finanţare 2014-2020. Valoarea proiectului este de 71.429.872 euro fără TVA, fonduri nerambursabile, şi prevede reabilitarea a zeci de kilometri de reţea de canalizare, a staţiilor de captare apă ori de tratare sau pompare. Majoritatea lucrărilor derulate prin etapa a doua a proiectului european au loc în partea de vest a Văii Jiului.