Primarii hunedoreni, despre legea „mamelor eroine“

Magdalena Şerban

Mamele din România care au cel puţin trei copii pot primi o indemnizaţie specială lunară, pe durata întregii vieţi, conform unei propuneri legislative înaintate la Camera Deputaţilor de parlamentarul PSD, Ninel Peia.  Aceste „pensii speciale“ sunt cuprinse între 630 şi 1.000 lei.

Potrivit proiectului de lege, femeile care au născut trei copii vor primi 30 la sută din salariul mediu net pe economie, cele care au crescut patru copii beneficiază de 40 de procente din salariul mediu net pe economie, iar cele care au cinci sau mai mulţi copii vor primi o indemnizaţie viageră de 50 la sută din salariul mediu net pe economie, plus titlul şi medalia de ”Mamă Eroină”. Acordarea sumei ce îi revine mamei nu este condiţionată de obţinerea unui alt venit şi nu se impozitează. La baza propunerii stau datele statistice aferente ultimilor 25 de ani, care indică o scădere puternică a natalităţii (la jumătate). Totodată, deputatul PSD a spus că se vor aduce amendamente acestui proiect de lege, în aşa fel încât şi bărbaţii care sunt singuri, dar care cresc trei sau mai mulţi copii, să beneficieze şi ei de indemnizaţie.

La Hărău, nu se crede în reuşita proiectului, pe termen lung
„Situaţia noastră pe plan local nu face notă discordantă de cea a altor zone din ţară sau judeţ. În general, familiile care fac parte din cultele religioase au un număr însemnat de copii. Dar există organizare şi ajutor reciproc, începând de la faptul că cei mari au grijă de cei mai mici, oferind sprijin părinţilor, şi până la unitatea de care dau dovadă în sânul comunităţii. Pe de altă parte, există familiile de romi, care din lipsa unei educaţii corespunzătoare, a delăsării, a grijilor şi carenţelor de ordin social şi financiar, ajung să aibă mulţi copii şi o situaţie ieşită de sub control, de cele mai multe ori. Aşa că şi şansele lor de dezvoltare sunt minime. E nevoie, în primul rând, de consiliere şi planning familial, pentru a-şi contura un program echilibrat de viaţă. Dacă e să mă refer strict la această propunere legislativă, personal, consider că nu va avea impact major asupra natalităţii, în timp. Asta, din cauză că oamenii care, în general, au stabilit ce vor să facă în viaţă cu exactitate, nu cred că se vor abate de la ceea ce şi-au propus. Privesc în perspectivă dacă, cât, şi mai ales în ce fel le pot oferi copilaşilor lor ceva solid. În ziua de azi e foarte greu să te poţi asigura de ceva, nimic nemaifiind sigur. Aşa că pe cei realişti şi conservatori, nu-i văd să-şi schimbe optica. La fel sunt şi ceilalţi din cadrul cultelor, care indiferent de greutăţi, vor alege să dea naştere unui copil, ori de câte ori acesta vrea să vină pe lume. Ştiţi că există şi o vorbă: dacă Dumnezeu lasă un copil să se nască, îi pune şi o pâine în traistă. De departe, cazurile cele mai grave sunt ale familiilor dezorganizate, ale căror membri suferă de diverse vicii şi care dau naştere unor copilaşi doar pentru a beneficia de alocaţiile acestora, nereuşind să le ofere condiţii normale de trai sau să le asigure o bună dezvoltare, inclusiv continuitatea studiilor. Intervenind abandonul şcolar, i se taie aripile celui aflat la început de drum. Ca o concluzie, cred într-o lege ajutătoare, dar câtă vreme nu are un caracter populist. Trebuie bine analizat totul şi în special trebuie implicate nişte studii care să poată anticipa impactul asupra celor vizaţi, de-a lungul anilor care vin. Legea nu o dai pentru un an sau doi, pentru că nu ai rezolvat nimic”, e de părere primarul din Hărău, Dorin Jibetean.

În Sântămăria Orlea, lucrurile sunt clare: nimic nu e sigur
„Avem familii sărace, care trăiesc de azi pe mâine, şi familii ale căror şansă financiară de supravieţuire o reprezintă un membru plecat la muncă în străinătate. Nici din ajutor social sau şomaj nu prea poţi să-ţi permiţi prea multe. Aşa că riscul de a da naştere mai multor copii decât buzunarul ar putea întreţine este depăşit, mereu. Unii fie o fac din inconştienţă, alţii fie o fac din nepăsare sau în ideea că viaţa îi va face să se descurce, cumva. Sunt pe piste greşite, însă nu văd cum am interveni, pentru a le putea schimba concepţiile. La polul opus, ne confruntăm cu o natalitate scăzută. Şi comuna noastră a suferit şi suferă de acest sindrom naţional al refuzului tinerilor de a mai face copii. Lipsa stabilităţii financiare, a unui loc de muncă ce implică un oarecare garant pentru viitor, situaţia incertă şi involuţia pe scara economică, toate încetinesc dorinţa unui om bine ancorat în realitate, de a decide să aibă copii. Tinerii îşi pun problema asupra a ceea ce ar putea implica acest hazard, de-a lungul vremii. Plus că unii nu au un simplu acoperiş deasupra capului, alţii nu au o casă sau vreun ajutor bănesc de la părinţi, aşa că analizează de două ori şansa unei vieţi decente. Am citit în expunerea de motive ale iniţiatorului legii la care facem referire că profesorul Vasile Ghetau, directorul Centrului de cercetări demografice al Academiei Române, a oferit date îngrijorătoare, extrase în urma unui studiu mai amplu. Astfel, populaţia României, în 2050, va fi de 16 milioane de locuitori. Potrivit studiului respectiv, în 1990 s-au născut 314.746 de copii, în 2011 – 196.242 de copii, iar în 2013 – 176.000. Altfel spus, natalitatea a scăzut la jumătate. Şi nu e de mirare, simplul exemplu al comunei noastre indicând o scădere semnificativă în ultimul deceniu. Momentan, mai numărăm 3.276 de suflete”, arată primarul din Sântămăria Orlea, Dumitru Oprean.