Jurnal de campanie (I)
Ne aflăm, deci, la început de campanie electorală pentru alegerea viitorului Preşedinte al României. Pe parcurs, voi încerca să comentez cele mai importante şi mai interesante episoade ale acestei campanii electorale, care se anunţă, aş îndrăzni să spun, de-a dreptul incendiară. Asta, pentru că niciodată până acum miza, n-a fost atât de mare, ştiut fiind că evoluţia vieţii politice, economice şi sociale din România va depinde de viitorul preşedinte.
Dar, înainte de orice alt comentariu, subliniez că din cei 12 candidaţi înscrişi în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni – nouă susţinuţi de partide politice şi trei independenţi – după umila mea părere, doar trei contează în această luptă: Traian Băsescu, Mircea Geoană şi Crin Antonescu. Pentru că, deşi este creditat cu mari şanse să intre în turul doi şi să câştige alegerile, eu nu cred că actualul primar al Capitalei, doctorul Sorin Oprescu, va face mare brânză. În seara zilei de 22 noiembrie, vom vedea dacă am dreptate sau nu.
Spuneam, aşadar, că evoluţia politică şi economico-socială din ţară va depinde de cine va fi viitorul preşedinte. Pentru a fi mai clar, vreau să spun că dacă Traian Băsescu va fi reales, lucrurile vor evolua spre un nou guvern PDL, care are şansa să treacă în Parlament sub ameninţarea dizolvării acestuia de către preşedinte. Asta, pe de-o parte. Pe de altă parte, s-ar putea ca guvernul respectiv să fie votat de Parlament, în urma dezertării unor parlamentari de la PSD şi PNL, care vor sări în corabia matelotului Băsescu, aducând democrat-liberalilor un număr suficient de voturi, pentru a trece guvernul. Dar, ar fi un guvern cu susţinere la limită în parlament şi cu o opoziţie puternică, formată din PSD şi PNL (probabil şi din UDMR, dacă maghiarii nu vor fi ademeniţi să intre la guvernare), care ar pune permanent stop iniţiativelor legislative ale Executivului. În plus, ar fi un guvern cu aceiaşi miniştri în poziţiile cheie – Blaga, Videanu, Pogea, Berceanu, Udrea – care ne-au dovedit ce ştiu să facă. Adică mai nimic, în afară de a face sluj şi a răspunde în secunda doi la ordinele venite de la stăpânul de la Cotroceni.
O altă variantă ar fi – dacă nu se vor produce trădări în cele două partide, iar actuala majoritate parlamentară se ţine tare şi nu votează cele două variante de guvern propuse de Traian Băsescu – dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate. Variantă care, categoric, nu ar fi deloc benefică în contextul actualei crize economico-financiare în care ne aflăm. În concluzie, cred că nici una din aceste variante n-ar fi bună pentru ţară în prezent şi în viitorul apropiat.