Dimensiunea unui dezastru: în 37 din cele 42 de județe, populația vârstnică este mai numeroasă decât cea tânără

Specialiștii au calculat „Dinamica indice­lui de îmbătrânire demografică”(câți bă­trâni peste 65 de ani avem la 100 de tineri sub 14 ani) în intervalul 1992-2022. Cer­ce­tătorii își prezintă public concluziile într-un articol în Libertatea.

Cum arată viitorul
La nivel național, valoarea indicelui de îmbătrânire demografică era în anul 1992 de 47,7, ajungând în anul 2007 să fie de 93,4, iar în prezent, de 120. Situația este dra­matică. S-a scris mult despre depopularea României, despre faptul că românii părăsesc țara ca și cum aceasta ar fi cuprinsă de război. Spre exemplu, în 2017, aproape circa 20 la sută dintre concetățenii noștri cu vârste între 20 și 64 de ani locuiau în altă țară din Uniunea Europeană, românii fiind considerați cei mai mobili europeni. Spe­cialiștii au făcut o radiografie privitoare la in­dicele de îmbătrânire demografică (câți bă­trâni avem la 100 de tineri), precum și cel de dependență demografică (câți tineri și bătrâni avem la 100 de adulți). Anii de reper, 1992, 2007 și 2022. Indicele de îmbătrânire demo­grafică prezintă raportul dintre po­pu­lația tânără și cea îmbătrânită, mai bine spus, arată perspectiva de viitor din punct de ve­dere demografic a unui județ. Indicele de­pen­denței demografice arată capacitatea de susținere, din punct de vedere numeric, a populației adulte asupra celorlalte două ca­tegorii. Indicatorul de îmbătrânire de­mo­gra­fică din anul 1992 arăta bine. Trebuie men­țio­nat faptul că valorile obținute în cadrul aces­tui an sunt cuprinse între 29,5 (Constanța) și 86,7 (Teleorman), deci o am­pli­tudine a valo­rilor de 57,1. De asemenea, un lucru benefic al acelei perioade este acela că nu există ju­dețe cu valori de peste 100, ceea ce denotă o stabilitate demo­gra­fică. În 2007, atunci când România a aderat la Uniunea Euro­peană, problemele sociale la nivel demogra­fic s-au acutizat. Din cele 42 de județe, 14 județe au o valoare a indicelui de îmbătrânire demografică de peste 100, adică sunt mai mulți bătrâni decât tineri.

Catastrofa demografică, vizibilă în 2022
Schimbăm registrul și ajungem în zilele noas­tre, ceea ce ne permite să observăm di­men­siunea dezastrului. Încă nu s-au pen­sionat ceea ce peiorativ au fost denominați drept „decrețeii”, generația cea mai nu­meroasă. Când ei se vor pensiona, situația va fi și mai rea, mult mai rea. Astăzi, se dis­ting doar cinci județe cu valori sub 100 ale in­di­celui respectiv, Ilfov (74,5), Iași (80,7), Suceava (84,2), Vaslui (89,1) și Bistrița-Năsăud (95,7). Problemele s-au acutizat, iar ecartul dintre județe s-a mărit. Dacă în 2007, diferența dintre cea mai mare valoare și cea mai mică valoare era de 78,3, în 2022, aceasta a ajuns la 113,5. Totuși, pentru prima dată, un județ înregistrează o scădere față de analiza precedentă. Astfel, la nivelul ju­dețului Ilfov avem o scădere cu 31,8 la sută a pon­derii indicatorului de îmbătrânire de­mo­gra­fică. În rest avem de-a face cu creșteri ale in­di­catorului, acesta oscilând între 4,5 la sută în județul Giurgiu, urmat de Municipiul București cu 11 la sută, Cluj 12,1 la sută și Suceava 14,4 la sută. În timp ce, în antiteză, avem județele Vâlcea cu 77,6 la sută, Caraș-Severin cu 64 la sută, Gorj cu 62,3 la sută, Hunedoara cu 60,5 la sută și Tulcea cu 60 la sută.