Compania Deva Gold SA va planta puieţi pe 3,45 hectare în locul unui hectar de pădure tăiată . A început împădurirea la Cariera de andezit Ciongani!

23 aprilie 2019 | 1 Comentariu | Publicat in: Comunitate

Sorina Popa

Investiţia Companiei Deva Gold de la Certej va salva, dacă i se dă undă verde, judeţul Hunedoara şi nu numai. Asta, pentru că proiectul este unul extrem de generos, de multă vreme nemaifiind implementată o asemenea investiţie de anvergură la noi. Societatea Deva Gold SA a investit în proiectul de la Certej, de exploatare a aurului, 120 de milioane de dolari până în prezent, în condiţiile în care nu a scos nici un gram de aur de acolo.

Garanţie de un milion de dolari
Un subiect despre care se bate multă monedă este cel al tăierii pădurilor. În exploatările miniere este obligatoriu ca, la un hectar de pădure tăiat să se dea trei hectare înapoi, să se replanteze şi să le păzească timp de opt ani. Înainte de a tăia un copac, trebuie să se depună garanţia calculată pentru scoaterea din circuitul silvic. Garanţia aceasta se achită, astfel că, în caz că nu se respectă condiţiile, statul să refacă zona. La Certej, terenul pentru reîmpăduriri este de 180 de hectare de teren. Garanţia de mediu, în valoare de un milion de dolari, a fost depusă deja de către Deva Gold SA. La sfârşitul proiectului, suprafaţa de pădure creşte, de fapt, de trei ori faţă de cât era iniţial.
Se ştie, compania Deva Gold are nevoie de aproximativ 50 de hectare de pădure în Certej, pentru carieră. Trebuie împădurite 170 de hectare de teren. Cu alte cuvinte, la 1 hectar tăiat, compania va împăduri 3,45 hectare. O veste bună, de la directorul general al societăţii Deva Gold S.A., ing. Nicolae Stanca (foto), este că a început acţiunea de împădurire. ”Este vorba de împădurire terenuri oferite în compensare la cariera de andezit Ciongani. Suprafaţa care trebuie împădurită în zona Măgura este de 1,6447 hectare, valoarea acţiunii fiind de aproape 80.000 de lei. În zona Săcărâmb, se împădureşte 1,8068 hectare, cu o valoare de 70.092 de lei”, a declarat ing. Nicolae Stanca, directorul general al Companiei Deva Gold SA
Cheltuielile de împădurire, pentru suprafaţa de 3,45 hectare, se ridică la valaorea de 149.546 de lei, achitate în contul Ocolului Silvic Simeria în data de 20.09.2017, prin OP nr.1330. Schema de împădurire conform reprezentanţilor societăţii Deva Gold SA este de 5.000 de puieţi la hectar. Pentru Perimetrul de împădurire Măgura, au fost destinaţi 8.220 de puieţi, acţiune finalizată la 28 martie 2019, iar pentru Perimetrul de împădurire Săcărâmb au fost utilizaţi 9.030 de puieţi, aici lucrurile fiind finalizate în 12 aprilie 2019. Potrivit datelor furnizate de Deva Gold, cheltuielile primului an de împădurire la Măgura sunt următoarele: 6.230 de lei pentru achiziţionare puieţi, 23.222 de lei cheltuieli împădurire, 1.021 de lei delimitări borne silvice. Pentru perimetrul de la Săcărâmb, lucrurile stau în felul următor: 6.580 de lei achiziţionare puieţi, 26.176 de lei cheltuieli împădurire şi alţi 1.218 lei pentru delimitările necesare. ”Mulţumim angajaţilor companiei Deva Gold care au lucrat la această acţiune, pentru seriozitatea de care au dat dovadă şi profesionalism. De asemenea, le mulţumim şi celor care au asigurat asistenţa de specialitate în acest caz”, a adăugat ing. Nicolae Stanca, directorul general al SC Deva Gold SA.

Continuarea şi dezvoltarea activităţii miniere
Aşa cum arată legea, Ministerul Apelor şi Pădurilor a supus consultării publice Proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier naţional a 56 de hectare de către SC Deva Gold S.A., pentru proiectul „Exploatarea minereurilor auro-argintifere din Perimetrul Certej”. Cetăţenii şi instituţiile interesate au putut depune opinii sau propuneri vizavi de acest proiect.
S.C. Deva Gold S.A. a achitat în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, aflat în administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional în valoare de 6.491.378,20 lei cu ordinul de plată nr. 980/23.07.2018. Ca atare, compania nu numai că respectă litera legii, dar plăteşte bani grei pentru a putea demara proiectul respectiv. „Perimetrul minier Certej este inclus în Patrulaterul aurifer Săcărâmb-Brad-Roşia Montană-Baia de Arieş, unde mineritul este o activitate tradiţională. Proiectul propus are ca obiectiv principal continuarea şi dezvoltarea activităţii miniere de carieră pentru extracţia mineralelor cu conţinut de metale preţioase – aur şi argint – în perimetrul Licenţei de exploatare nr. 435/1999, intrată în vigoare prin HG nr. 51/24.01.2000, odată cu publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României nr. 26/25.01.2000”, se arată pe site-ul Ministerului Apelor şi Pădurilor. „Nu se va tăia pădurea, aşa cum se manipulează sau dezinformează opinia publică, afirmându-se că Deva Gold va tăia 169 de hectare de pădure mâine. Deva Gold nu taie nici un copac până nu va planta de patru ori suprafaţa de 169 de hectare, deci aproximativ 600 de hectare. Acestea vor rămâne în administraţia şi în grija SC Deva Gold timp de opt ani, până ajung la maturitate. În privinţa tăierilor, care se vor face etapizat, în prima fază, cea a aprobării autorizaţiei de construcţie, se vor tăia vreo 24 – 25 de hectare, iar restul va fi tăiat pe durata proiectului, de 20 de ani, într-o medie de 10 – 12 hectare pe an”, susţin reprezentanţii societăţii Deva Gold.

Taxe de 15 milioane de euro
În toamna anului 2014, SC Deva Gold SA a început organizarea de şantier pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint de la Certej. Grupul canadian estimează că mina de la Certej va produce anual 130.000 uncii de (4,043 tone) de aur, respectiv 660.000 uncii (20,52 tone) de argint. Argintul extras anual ar valora aproximativ 21 de milioane de dolari la cotaţiile actuale. Exploatarea este amplasată pe teritoriul comunei Certeju de Sus, în intravilanul şi extravilanul localităţii Bocşa Mare, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Deva.
Proiectul minier de la Certej va fi dezvoltat pe un PUZ aprobat de aproximativ 450 de ha de teren, din care zona industrială reprezintă 300 ha, iar zona de protecţie perimetrală 156 ha. La Certej există un zăcământ de 63,5 tone de aur şi 375 de tone de argint, doar valoarea aurului din acest zăcământ fiind estimată la 1,3-1,9 miliarde de dolari. Ţara noastră deţine rezerve de aur unice la nivel mondial, formate din cel puţin opt zăcăminte de talie mare, evaluate la o valoare de 54 de miliarde de dolari.
Societatea Deva Gold SA Deva plăteşte de peste 20 de ani taxe. Având în vedere că de la Certej, societatea Deva Gold nu a scos încă nici un gram de aur, valoarea acestor taxe şi impozite plătite deja este exorbitantă. În perioada 2000-2018, societatea Deva Gold SA a achitat la bugetul de stat 24 de milioane de lei, la Bugetul Asigurărilor Sociale a plătit în aceşti 18 ani peste 33 de milioane de lei, la Bugetul local peste 7 milioane de lei. Iar alte taxe se ridică la aproape 7 milioane de lei. În total, e vorba de suma de 71.402.351 de lei. Deci, Deva Gold a contribuit la bugetul de stat, la cel local, dar şi la celelalte entităţi faţă de care firmele trebuie să-şi achite tot felul de taxe şi impozite, cu peste 15 milioane de euro.

Loading...

Comentarii (1)

Trackback URL | Comments RSS Feed

  1. Neutru spune:

    Mai lasati-ne cu lucrarile de impadurire finantate de Deva Gold. Mai bine spuneti-ne daca si aici, la Certej, se va exploata Aurul+Argintul tot in cariera, cu lac de cianuri ! Esentialul nu ni-l spuneti, mai e un pic si ajungem la concluzia ca cei care ne exploateaza zacamintele si ne taie padurile merita sa fie onorati cu un mare monument drept “recunostinta” ! Fondul subiectelor prezentate in presa nu va intereseaza !

Scrie un comentariu

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
Un vârstnic din Deva a provocat un accident cu doi răniţi

Un accident provocat de un devean în vârstă de 78 de ani a avut loc pe şoseaua ocolitoare a municipiului...

Trei oraşe scotocite, cinci tâlhari reţinuţi de poliţişti

Poliţiştii au descins în Deva, Simeria şi Orăştie, pentru a da de urma unor suspecţi care au tâlhărit un bărbat...

Augustin Lazăr cere daune de 1 leu şi scuze publice

Disputa dintre Augustin Lazăr (foto) şi ministrul Justiţiei vizează anularea documentului privind revocarea sa. Chiar dacă Augustin Lazăr s-a pensionat,...

Închide