Fostul parlamentar liberal de Hunedoara, Dan Radu Rușanu, trimis în judecată, alături de alți 10 inculpați, în dosarul Carpatica – ASF

 Fostul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară și fost parlamentar liberal de Hunedoara, Dan Radu Rușanu (foto), Laura Chițoiu, soția fostului ministru liberal al Finanțelor și fost director al Direcției Avizări ASF, și SC Carpatica Asig SA, alături de alți 10 inculpați, au fost trimiși în judecată în dosarul Carpatica – ASF, informează DNA.

Dan Radu Rușanu, aflat în arest preventiv, este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, influențarea declarațiilor (11 infracțiuni), aflate în concurs real, favorizarea făptuitorului, în formă continuată (39 acte materiale), folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite, Laura Chițoiu — constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu contra intereselor publice, iar firma de asigurări — cumpărare de influență și dare de mită.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis vineri, printre cei trimiși în judecată se află omul de afaceri Ilie Carabulea, proprietar al firmelor Atlassib și Transcar (societăți prin intermediul cărora deține și controlează în mod indirect societatea de asigurări) și Marian Mîrzac, fost director general al Carpatica Asig SA, la data faptelor membru neexecutiv al conducerii ASF, ambii aflați în stare de arest preventiv, Radu Mustățea, membru în Consiliul de Administrație al SC Carpatica Asig, iar ulterior și președinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Ina Crudu, la data faptelor director general la Carpatica Asig, Corneliu Moldoveanu, vicepreședintele ASF, conducătorul Sectorului Asigurări, și Dan Odobescu, avocat suspendat de drept în cadrul Baroului București și proprietar al unei societăți de asigurări. De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată a Elenei Rusu, membru în conducerea Carpatica Asig, Ioan Opriș, expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ioan Dacian Vinereanu, persoană din anturajul lui Mustățea Radu, Georgel Călin, la data faptelor secretar general ASF.

Acuzațiile reținute în sarcina inculpaților din dosar sunt constituire grup infracțional organizat, cumpărare și trafic de influență , dare și luare de mită, permiterea și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii de foloase necuvenite, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, abuz în serviciu contra intereselor publice și complicitate la aceste fapte.

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în 2012, Carpatica Asig, companie specializată în emiterea de polițe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situație financiară precară și necesita o infuzie de capital de circa 11.000.000 euro. Începând cu mai 2013, Ilie Carabulea, împreună cu inculpații Mustățea și Mîrzac, au constituit un grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii unor infracțiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asig. Ilie Carabulea (persoana care deține indirect și controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susținut și cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Marian Mîrzac pentru a fi ales în conducerea ASG.

„Din poziția de membru neexecutiv în conducerea ASF, începând cu 24 aprilie 2013, Mîrzac a făcut demersuri pentru a asigura protecția Carpatica Asig și pentru a evita suspendarea autorizației de funcționare de pe piața asigurărilor din România, până la remedierea deficiențelor. Ca intermediar în relația dintre Carabulea și Mîrzac a fost desemnat Radu Mustățea, având rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracționale ale lui Mîrzac, precum și informații confidențiale obținute de la acesta din urmă. Gruparea respectivă a fost sprijinită de Rușanu, președintele ASF, precum și de alte persoane din conducerea ASF, respectiv inculpații Călin, Chițoiu, Moldoveanu și Dan Odobescu”, se arată în comunicat.

Constituirea grupului infracțional s-a făcut, în timp, susțin procurorii, fiecare membru având atribuții specifice, bine determinate și specializate, în raport de problemele financiare întâmpinare de firma de asigurări. Astfel, Marian Mîrzac și, ulterior, Ina Crudu, au fost propuși și numiți director general la Carpatica Asig, urmărindu-se în acest scop mărirea libertății de mișcare a inculpatului Mustățea, prin înlăturarea, din conducerea societății de asigurări a altor persoane care nu erau dispuse să adere la practicile infracționale.

DNA arată că, în schimbul oferirii unui autoturism Audi A8 la un preț subevaluat și altor foloase necuvenite, Marian Mîrzac, în calitatea deja dobândită, a acționat în așa fel încât, și prin influențarea altor funcționari cu funcții de conducere ori de execuție în ASF, nu și-a exercitat funcțiile de supraveghere și control, asigurând protecție societății de asigurări Carpatica Asig. „Rolul protector al lui Mîrzac a constat în tergiversarea luării unor decizii de către conducerea ASF privind dispunerea unor controale asupra activității Carpatica Asig, prin divulgarea tematicii și a datei controalelor inopinate, prin influențarea membrilor organismului de conducere al ASF cu privire la aprobarea concluziilor potențialului control, precum și prin orice altă modalitate prin care inculpatul, în baza raporturilor colegiale sau de subordonare care existau între acesta și funcționarii ASF ar fi putut favoriza, pe căi ilicite, activitatea Carpatica Asig. Astfel, în 16 și 23 septembrie 2013 Mîrzac i-a transmis lui Carabulea, prin intermediul lui Vinereanu, date confidențiale privind hotărârile adoptate în consiliul de conducere al ASF, hotărâri prin care s-a dispus efectuarea unor controale inopinate la Carpatica Asig, iar în 25 octombrie 2013, i-a transmis lui Carabulea, prin intermediul lui Mustățea, date de aceeași natură”, se spune în document. Anchetatorii au constatat că datele priveau devoalarea numelui membrilor echipei de control inopinat, tematica controalelor și data când vor avea loc, astfel încât Ilie Carabulea a fost pus în gardă și a reușit, prin măsurile dispuse, să ascundă deficiențele existente în activitatea firmei și să sustragă controlului mai multe dosare de daune care conțineau nereguli.

În iunie 2013, Marian Mîrzac a intervenit pe lângă Laura Chițoiu, pentru ca aceasta să promoveze, cu celeritate și cu nerespectarea condițiilor legale, autorizarea ocupării, de către Ina Crudu, a funcției de director general al Carpatica Asig. „Laura Chițoiu a stabilit data evaluării în vederea autorizării Inei Crudu, în mod arbitrar, pentru 19 iunie 2013 și nu a convocat, așa cum era procedura, nici pe directorul Direcției Juridice și nici pe directorul Direcției Control, pentru a face parte din comisie, temându-se de o posibilă avizare negativă din partea acestora. Pentru a nu exista surprize cu privire la rezultatul evaluării, chiar dacă respectiva comisie, prin însăși modalitatea de constituire, era una extrem de concesivă, deși nelegală, inculpata Chițoiu a convenit cu Mîrzac ca înainte de încheierea evaluării acesta să intre ‘întâmplător’ în biroul unde era întrunită comisia, iar prin prezența sa să contribuie suplimentar, ca factor de presiune, pentru luarea unei decizii favorabile”, se arată în comunicat.

Într-un alt context, în data de 1 august 2013, Marian Mîrzac, folosindu-se de prerogativele funcției, i-a solicitat lui Călin Georgel să sustragă un document transmis din greșeală către ASF de către o angajată a Carpatica Asig. „Documentul respectiv releva încălcări grave ale limitelor mandatului conferit inculpatului Mîrzac, în perioada în care acesta deținuse funcția de director general la Carpatica Asig, încălcări săvârșite cu ocazia încheierii unui contract privind comisioanele acordate unui broker de asigurări. În același context, Mîrzac i-a cerut lui Călin să radieze din registrul electronic de intrări numărul de înregistrare al documentului respectiv transmis prin fax, în condițiile, dacă ar fi fost supus atenției conducerii ASF, risca să declanșeze un control automat asupra activității Carpatica Asig și ar fi creat prejudicii grave de imagine inculpatului „, mai spun anchetatorii.

În perioada 11-17 decembrie 2013, Dan Radu Rușanu a exercitat presiuni, în calitate de președinte al ASF, asupra mai multor societăți de asigurări, urmărind și reușind impunerea lui Radu Mustățea, membru al CA Carpatica Asig, la conducerea BAAR, asociație care administrează fondul la care contribuie toate societățile de asigurări din România, autorizate să practice asigurări de răspundere civilă auto obligatorii și mandatate să elibereze documente de asigurare de răspunde civilă auto Carte verde. Valoarea acestui fond se ridică la momentul de față la circa 15 milioane euro. „Astfel, la solicitarea formulată de Mustățea, atât direct, cât și indirect, prin intermediul lui Mîrzac, Dan Radu Rușanu ‘l-a mandatat’ pe vicepreședintele ASF, Corneliu Moldoveanu, să contacteze asiguratorii din România, cu drept de vot, pentru a-i determina ca la alegerile din 19 decembrie 2013, să îi dea voturile lui Radu Mustățea, în detrimentul contracandidatului său. În 16 decembrie 2013, conformându-se solicitării, Moldoveanu i-a cerut lui Dan Odobescu, proprietar al unei societăți de asigurări, să intervină pe lângă diverși asiguratori, astfel încât să le schimbe intenția de vot în favoarea lui Mustățea. În baza acestei înțelegeri infracționale, Odobescu s-a angajat efectiv să determine persoanele împuternicite reprezentând 3 societăți de asigurări să îl voteze pe acesta”, mai precizează DNA. Procurorii susțin că astfel au fost deturnate și direcționate, în favoarea lui Mustățea, 91 voturi și că activitatea infracțională a condus la alegerea, ca președinte al BAAR, cu 270 voturi, față de 139 voturi cât a obținut contracandidatul său.

Începând cu 28 ianuarie 2014, inculpatul Rușanu a impus, prin intermediul Direcției resurse umane din ASF, ca o parte semnificativă a salariaților, martori și potențiali martori în prezenta cauză, să semneze angajamente de confidențialitate. Sursa citată subliniază că acest lucru a fost impus de Rușanu ulterior efectuării, în prezenta cauză, a unor percheziții la cele trei sedii sau puncte de lucru ale ASF din București și în contextul în care devenise notorie punerea sub acuzare a mai multor inculpați. „Angajații erau obligați să respecte o procedură de furnizare a informațiilor cu caracter confidențial, urmând ca informațiile deținute, de interes pentru o procedură judiciară, solicitate prin dispoziția procurorului sau a instanțelor, să poată fi transmise numai după obținerea acordului scris al președintelui ASF. Astfel, în intervalul 28 — 31 ianuarie 2014, au fost luate angajamente de acest tip unui număr de 39 de angajați, iar începând cu 1 februarie 2014 au fost luate alte 11 asemenea angajamente. Conform acestor angajamente, divulgarea unor date organelor de urmărire penală sau instanței de judecată fără aprobarea președintelui ASF, putea fi sancționată cu desfacerea contractului de muncă, constituind abatere disciplinară”, se mai spune în comunicatul DNA.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București. (AGERPRES)