ComunitateFlash

“Ziua Iei Româneşti” şi “Sânzienele”, sărbătorite la Muzeul de Etnografie din Brad

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara, prin intermediul Muzeului de Istorie Locală şi Etnografie Brad, situat în municipiul Brad, Str. Cloşca, Nr. 4, vă invită duminică, 23 iunie 2019, ora 12.00, să sărbătorim împreună ”Ziua Iei româneşti” şi ”Sânzienele”, îmbrăcaţi cu cele mai frumoase ii sau costume populare pe care le aveţi, purtând în mâini minunatele flori de sânziene.

În cadrul acestei activităţi vor fi lansate volumele de poezie ”Zău, zău, zău” şi ”Belagine în poeme”, ale poetului popular Marcel Şerb.
Ia românească este un simbol al identităţii noastre, un monument al artei populare româneşti, un preţios document istoric şi totodată, un obiect cu valoare sentimentală care ne leagă strâns de generaţiile trecute, de cele care vor veni în urma noastră.
Sărbătoarea Sânzienelor o putem identifica astăzi cu vechi practici de înnoire a timpului, de celebrare a Anului Nou odată cu solstiţiul de vară, dar şi cu ancestrale ritualuri dedicate cultului solar sau unor divinităţi protectoare ale pădurilor, pajiştilor, livezilor şi lanurilor de cereale, ale gospodăriilor, ale păsărilor şi gâzelor de tot felul. Sub numele de Sânziene, zâne sau zeiţe, ele aduceau fertilitatea şi rodnicia (creşteau bobul în spicul de grâu) pe unde treceau, apărau de grindină şi vijelii, tămăduiau pe cei bolnavi. În noaptea de Sânziene, fetele şi nevestele tinere se scăldau în roua fânului înflorit, pentru a fi mereu frumoase, drăgăstoase şi iubite, pentru a fi sănătoase şi fertile. Copiii se afumau cu flori de sânziene pentru ”sperietură” sau insomnii, se scăldau în fiertură de sânziene pentru ”friguri”, debilitate sau alte ”beteşuguri”. Femeile se încingeau la brâu cu flori de sânziene pentru a nu suferi de „dureri de mijloc”. Datorită proprietăţilor magice şi oraculare atribuite în trecut florilor de sânziene, cununile împletite din aceste flori erau aruncate pe acoperişul casei pentru aflarea ursitului.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura