Comunitate

Vizita delegaţiei Consiliului Mondial al Rutenilor la Muzeul Pipaş

Istoria rutenilor este una zbuciumată, marcată de inexistenţa unui stat propriu, care să ne permită o evoluţie în concordanţă cu a celorlalte popoare europene. Leagănul civilizaţiei rutene este Podkarpatska Rus (Rusia Carpatică, teritoriu pe care astăzi ucrainenii îl denumesc Zakarpatia-Transcarpatia). Iată că existenţa rutenilor este indestructibil legată de Carpaţi, de aceea, foarte mulţi ne cunosc ca ruteni subcarpatici. Atât Evul Mediu, cât şi perioada modernă ilustrează prezenţa rutenilor în Maramureş. În preajma Primului Război Mondial, la recensământul din anul 1910, identificăm 159 de localităţi rurale locuite de 159.500 de ruteni/rusini/rusnaci, popor eminamente subcarpatic. La finele războiului mai sus amintit, o parte a Maramureşului este integrată în Cehoslovacia, cu principalele localităţi: Rahiv, Iasinov, Hust, Irşava etc. Partea de sud a acestei regiuni rămâne în componenţa României cu Sighetu Marmaţiei, Vişeu şi o serie de sate locuite de ruteni/rusini/rusnaci. La 13 decembrie 1919, Orestie Ilniczki, reprezentant al rutenilor maramureşeni, îşi exprimă în forul legislativ ataşamentul faţă de România. După anul 1945, când Podkarpatska Rus devine Zakarpatia, teritoriul care în perioada interbelică a aparţinut Cehoslovaciei intră în componenţa URSS, iar după 1989, a Ucrainei. Astăzi, rutenii/rusinii/rusnacii sunt recunoscuţi ca etnie distinctă în Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Serbia, Croaţia şi România. În Ucraina, există numeroase organizaţii ale rutenilor, învăţământ şi presă în limba ruteană. Există o numeroasă diasporă a etniei noastre, cea mai reprezentativă fiind cea din America de Nord (SUA şi Canada). Din anul 1990, se desfăşoară, odată la doi ani, lucrările Congresului Mondial al Rutenilor, iar între congrese, cele ale Consiliului Mondial al Rutenilor. Fără putinţă de tăgadă, rutenii/rusinii/ rusnacii suntem un popor cu o existenţă naţională proprie, cu istorie, tradiţii şi limbă care ne individualizează faţă de alte popoare, fie slave, fie neslave. Cei din Maramureş sunt parte integrantă a acestui neam.
Diversele piese găsite în Muzeul Pipaş demonstrează cu prisosinţă cele afirmate mai sus. Maria Pipaş, care continuă activitatea desfăşurată decenii la rând împreună cu soţul său Nicolae Pipaş, trecut la cele veşnice, este o ruteancă dedicată în totalitate cauzei rutene, afirmării etniei noastre prin promovarea culturii, tradiţiilor şi limbii rutene. Tocmai de aceea, Consiliul Mondial al Rutenilor a considerat oportună aprecierea acestui devotament. Preşedintele CMR, domnul Djura Papuga, şi vicepreşedintele, domnul Mikola Bobineţ, au venit la Tisa pentru a înmâna doamnei Maria Pipaş, diploma de excelenţă a forului mondial rutean. Totodată, oaspeţii au vizitat muzeul şi li s-au prezentat diverse piese ale colecţiei, documente, fotografii şi volume despre ruteni, covoare tradiţionale rutene vopsite în culori vegetale, colecţia de dantele, colecţia de grafică. Au fost impresionaţi de acestea şi de minunata prezentare a lor, făcută de doamna Maria Pipaş. Să menţionăm că delegaţia CMR a fost însoţită şi de domnul Ivan Petreţchi, din Bistra, preşedintele Filialei Judeţene Maramureş a Uniunii Culturale a Rutenilor din România.
Dr. Gheorghe Firczak,
deputat UCRR

One thought on “Vizita delegaţiei Consiliului Mondial al Rutenilor la Muzeul Pipaş

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura