Legarea Devei şi Hunedoarei cu autostrada, propagandă goală pentru alegători: Un studiu inutil pe banii hunedorenilor

Volodia Macovei

Pe post de salvator al judeţului Hunedoara, preşedintele CJ, Mircea Moloţ, a ieşit, de curând, în public declarând că proiectul aprobat de consilierii judeţeni, privind achiziţionarea unui studiu de fezabilitate referitor la racordarea la Autostrada A1, cu acces direct din Deva şi Hunedoara, este salvarea celor două municipii de la dezastru economic şi turistic. Numai că singurul lucru cert din această tentativă de a da peste nas guvernului este faptul că se vor cheltui o groază de bani pe un studiu care s-ar putea să rămână numai pe hârtie.

Realităţi paralele
Opinia noastră se bazează, în primul rând, pe ceea ce am putea numi „coafarea realităţii” de către autorităţi. Şeful CJ Hunedoara a declarat că guvernul nu a conectat Deva la autostradă şi nici nu intenţionează să ia în seamă cererile făcute de edili în acest sens, fără să spună că nimeni din autorităţile judeţene nu a comentat atunci când s-a făcut autostrada. Or, atât în declaraţii publice, cât şi într-un răspuns la o interpelare a unui deputat liberal, ministru Transporturilor, Dan Şova, a clarificat lucrurile.
Astfel, într-o declaraţie făcută la Simeria, la sfârşitul lunii aprilie, ministrul Dan Şova arăta: „Proiectul şi pe Lugoj-Deva şi pe Deva-Orăştie este făcut cu nişte ani în urmă. Sunt două ieşiri, una la 10 kilometri de Deva şi la 27 de kilometri de Hunedoara, din păcate. Am văzut cum se doreşte făcut al treilea nod şi s-au făcut foarte multe cereri de la nivelul autorităţilor locale. Problema este că, fiind făcut proiectul şi aprobat aşa de Comisia Europeană, nu ai cum să intervii în proiect, este imposibil. Până la finalizarea lucrărilor şi pe Lugoj-Deva, nodul de intrare de la Şoimuş rămâne singurul din zonă. După ce se finalizează proiectul, noi am făcut evaluările şi, pentru nodul acesta de ieşire, trebuie făcut un drum de şase kilometri nou, trebuie construit un pod şi refăcut un drum judeţean, pe 14 kilometri. Este o investiţie de cinci milioane de euro, care poate fi făcută în doi ani. Dar construcţia nu va putea începe, în nici un caz, înainte de finalizarea lotului 4 din Lugoj-Deva, cel care face legătura cu Deva-Orăştie. Oricum, ceea ce vă pot spune este că acest nod este deja pus în planul de investiţii pentru viitor al CNADNR”.
Pe de altă parte, într-un răspuns dat unei interpelări parlamentare, acelaşi ministru indică solicitantului de lămuriri să citească lista proiectelor admise pentru testare în cadrul Master-Planului General de Transport. Pe acea listă figurează ca admis proiectul „Drum de legătură între DN7 şi autostrada A1”.

Nu vrea muşchiul lui Moloţ pe proiect european
Aşadar, CNADNR are în planul de investiţii viitoare realizarea acestei legături cu autostrada, proiectul fiind prins şi în lista proiectelor admise pentru testare în cadrul Master-Planului General de Transport (MPGT). Testarea de care se vorbeşte urmează să identifice proiectele sustenabile şi să le includă în strategia de finanţare care va însoţi MPGT pentru perioada de programare 2014-2020, respectiv 2020-2030. Mai pe româneşte, este un proiect care este prins ca investiţie viitoare pe fonduri europene. Atunci, care este rostul demersului CJ Hunedoara? Şi, mai ciudat, cum poate CJ Hunedoara să se caţere peste proiectul care se face la nivel guvernamental? Şi, mai ales, de ce se vor arunca bani, în aceste condiţii, pe un studiu de fezabilitate care nu va folosi nimănui?

Bani aruncaţi în vânt
O întrebare mult mai aspră este cum va explica CJ Hunedoara, când va cere bani europeni, suprapunerea între proiectul local de legătură cu autostrada şi proiectul CNADNR având acelaşi scop. Iar, dacă CJ Hunedoara susţine că poate face acest proiect şi din bani proprii, atunci chiar intrăm într-o zonă periculoasă.
Un amărât de studiu de fezabilitate, însoţit de documentaţii, pentru 18 kilometri de drum reabilitat, pe DN66A, costă nu mai puţin de 5,3 milioane de lei, cu tot cu TVA. În cazul accesului la autostrada despre care vorbim, conform datelor CNADNR, e nevoie de un drum de şase kilometri nou, trebuie refăcut un drum judeţean, pe 14 kilometri, şi construit un pod peste Mureş. Asta înseamnă o cu totul altă sumă. Dacă adăugăm cele câteva milioane de euro estimate de CNADNR, pentru investiţie, ajungem la o sumă uriaşă pentru buzunarul CJ Hunedoara, o felie sănătoasă din bugetul anual, pe care n-are cum s-o pună la bătaie nici în 10 ani de aici înainte, potrivit specialiştilor în buget-finanţe.
Dar marea întrebare, repetăm, este: de ce să angajezi banii judeţului – în condiţiile în care chiar îi ai! – într-un studiu care ar putea să nu folosească la nimic şi să boicotezi proiectul CNADNR, care s-ar face pe bani europeni? Şi ar mai fi o întrebare: în buzunarul cărei firme vor intra aceşti bani pentru un studiu peste care urmează să se aştearnă praful?