Gura lumii
Vorbesc cârcotaşii prin târg că un vice de la judeţ, care îşi are obârşia de pe molcomele plaiuri moldovene, s-a gândit să se lanseze în afacerile cu oi, după modelul lui Gigi Becali, că nu strică să mai facă un ban, acum, când bugetarilor li s-au tăiat din sporurile de care au beneficiat până acum. Cică, omul nostru a stat ce a stat, timp în care a tot cugetat, ajungând în final la concluzia că poate să facă faţă unei asemenea investiţii. Ca urmare, baciul moldovean şi-a achiziţionat câteva mioare şi acum aşteaptă să tragă foloasele de pe urma lor. Acum, gurile rele vorbesc că omul s-a băgat în domeniul oieritului, luând exemplul şefului său de la judeţ, şi el cunoscut ca mare crescător de oi, cai şi alte animale. Păi, dacă el poate, eu de ce să nu pot!, şi-a zis omul şi repede s-a făcut proprietar de oi. El este foarte optimist, dar colegii din instituţie cam fac glume pe seama lui, susţinând că la câte probleme are de rezolvat la serviciu, numai asta îi mai lipsea.
Cică un adjunct de la o instituţie care se ocupă cu problemele elevilor nu poate să se desfăşoare la locul de muncă aşa cum simte şi doreşte el, pe motiv că are un şef. Cârcotaşii susţin că adjunctul de care a venit vorba dădea aproape în fiecare zi câte o petrecere la vechiul său loc de muncă, unde se distra nevoie mare, împreună cu colegele sale de serviciu, dar asta se întâmpla pentru că el era şeful instituţiei unde se ţineau chefurile. Obişnuit ca toată ziua să o ţină într-o petrecere, omul nostru, ajuns între timp pe un post mai înalt la o instituţie de la judeţ, se află acum într-o stare de nelinişte permanentă, deoarece nu se poate desfăşura aşa cum doreşte el. Zvonerii susţin că adjunctul respectiv nu îndrăzneşte să mişte nimic în privinţa distracţiei la locul de muncă, chiar şi după orele de program, deoarece şeful instituţiei este cu ochii pe el şi nu-l lasă să-şi facă de cap. Ce nu ştie omul este că postul său este negociat între cei doi parteneri de la guvernare şi, deşi până acum a scăpat de belea, se poate întâmpla ca taman când îi este lumea mai dragă să fie „restructurat” şi trimis la vechiul loc de muncă.
