Alexandru Gruian
 

Maestrul Sherban Lupu (foto) va concerta în cadrul Toamnei muzicale hunedorene.

Trei zile de muzică şi film la Castel
Toamna muzicală Hunedoreană, ajunsă la a XXIX-a ediţie, debutează astăzi la ora 17.30 în Sala Bethlen a Castelului Corvinilor din Hunedoara. Un program extrem de dens, echilibrat, care re-aduce în contact publicul cu muzicieni din Cluj, Bucureşti, Deva şi Hunedoara.
Constrângerile bugetare au făcut ca în acest an să nu mai poată fi organizat un festival itinerant, la Deva, Hunedoara şi Simeria, dar Hunedoara a ţinut să-şi păstreze angajamentul luat faţă de melomanii urbei, în urmă cu 29 de ani.
Primarul Hada, personalul Primăriei şi consilierii, directorul Nicolae Cerişer merită felicitări şi mulţumiri, pentru modul remarcabil în care reuşesc să păstreze unul dintre puţinele momente dedicate muzicii clasice ce au loc în judeţ.

Sherban Lupu, concert de gală
Fără îndoială că punctul culminant va fi atins în seara zilei de mâine, 10 octombrie, când va avea loc concertul maestrului Sherban Lupu, considerat unul dintre cei mai mari interpreţi ai muzicii lui George Enescu pe plan mondial.
Sherban Lupu este în prezent profesor de vioară la Universitatea din Illinois şi director artistic al Festivalului „Cetatea Muzicală a Braşovului“ în România. El a fost director artistic al Festivalului „Gubbio“ din Italia, precum şi concertmaistru asociat al Operei din San Francisco. În noiembrie 2002, Sherban Lupu a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa, de către Academia de Muzică „G. Dima“ din Cluj (România) iar în ianuarie 2004, preşedintele României i-a conferit titlul de Comandor al Ordinului Naţional „Meritul Cultural“, pentru activităţile sale muzicale şi culturale desfăşurate pe plan internaţional.
Elev al lui Yehudi Menuhin, el însuşi discipol al marelui Enescu, Sherban Lupu a primit invitaţia de a concerta la Hunedoara cu mare plăcere, iar programul întocmit dovedeşte o apreciere deosebită acordată publicului ce va fi prezent la concertul de la Castel.
Noutatea acestei ediţii a Toamnei muzicale hunedorene este proiecţia de film, ce va avea loc la finalul fiecărei zile. Din vara anului viiotor, organizatorii TIFF – Festivalul internaţional de film Transilvania – şi-au anunţat intenţia de a colabora cu organizatorii Toamnei muzicale hunedorene şi a proiectului Dracula Nights at Corvinilor Castle, pentru o serie de ediţii TIFF@Corvinilor Castle, ceea ce va impune definitiv castelul pe harta destinaţiilor culturale de prim rang din ţară. De asemenea, va fi organizată şi prima ediţie a Festivalului de film turistic din România.

Programul complet al festivalului Toamna muzicală hunedoreană 2009

Vineri 9 octombrie 2009 -
Castelul Corvinilor
H. 17.30 – Deschiderea oficială a Toamnei muzicale hunedorene 2009
H. 18.00 – Cvartetul “Maggiore” – Deva
H. 19.00 – Muzică renascentistă cu Huniadi Cantores – Hunedoara
H. 20,30 – MEDIEVAL CINEMA (film artistic) – The Interpreter
Sâmbătă 10 octombrie 2009 -
Castelul Corvinilor
H. 18.00 – Tineri muzicieni de la Liceul “Sigismund Toduţă”- Deva
       Răzvan ANEMŢOAIE – vioară
       Alexandru LAZĂR – pian
H. 18.30 – Prezentare carte – “Linişte! Breaking News!” (Alexandru GRUIAN)
H. 18.45 – Recital extraordinar de vioară susţinut de maestrul Sherban LUPU (SUA)
Acompaniază la pian: Cipriana GAVRIŞIU
În program:
Partea I
Franz Schubert – Rondo Brilliant în SI minor
G. Faure – Sonata op. 13 nr. 1
Partea II
H.W. Ernst – Două nocturne op. 9
Pablo de Sarasate – Melodie roumaine
G. Braga – Legenda valahă
G. Boulanger – Avant de mourir (serenade)
G. Enescu – Sonata III op. 25 în LA minor
H. 20,30 – MEDIEVAL CINEMA (film artistic) – Seven Pounds
Duminica 11 octombrie 2009 -
Biserica Romano-Catolică Hunedoara
H. 13.00 – Recital de vioară şi orgă – Mirela Capătă şi Ecaterina Botar – Cluj-Napoca
Castelul Corvinilor
H. 18.00 – Recital de vioară şi chitară clasică cu Titus Flueraş şi Constantin Andrei – Cluj-Napoca
H. 19.00 – Ansamblul “Truverii” – spectacol de muzică şi dans – “Truver în căutarea Europei”
H. 20,30 – MEDIEVAL CINEMA (film artistic) – Frost Nixon

Numărul locurilor este limitat la 200. 4Accesul în săli nu mai este permis după începerea spectacolelor.  Fiecare moment artistic este urmat de o pauză între 15 şi 30 de minute.  Publicul este rugat să-şi închidă telefoanele mobile pe durata spectacolelor.

Problemele economice au influenţat atitudinea românilor faţă de beneficiile muncii, doar 39 la sută dintre ei declarându-se încrezători în 2009 că pot reuşi muncind asiduu, faţă de 71 la sută care afirmau acelaşi lucru în 2005, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Gallup.

Preocupaţi de viitorul economic nesigur
Majoritatea românilor, respectiv 54 la sută, susţin în prezent că nu pot reuşi prin muncă asiduă, de două ori mai mulţi decât în 2005, potrivit studiului, publicat pe site-ul Institutului Gallup. Studiul identifică o relaţie strânsă între atitudinea respondenţilor faţă de viitorul lor economic şi încrederea lor în mobilitatea socială. Respondenţii care susţin că economia României merge mai rău sunt mai puţin înclinaţi să creadă că dacă vor munci asiduu vor reuşi. Acelaşi lucru este valabil pentru cei care susţin că standardele lor de viaţă descresc. Studiul identifică această relaţie în sondajul din aprilie, dar nu o regăseşte în mai 2007, în timpul creşterii economice a României.
Gallup a descoperit că în iulie 2005, respondenţii care declarau că viitorul lor economic se înrăutăţeşte, erau mai înclinaţi să creadă că dacă vor munci din greu, vor reuşi. Gallup nu a putut analiza relaţia cu respondenţii care susţin că economia naţională şi standardele de trai sunt mai bune, deoarece foarte puţini au afirmat acest lucru în aprilie 2009.

Fenomenul corupţiei, încă larg răspândit
Studiul realizat de Gallup se referă şi la corupţia în afaceri şi la nivel guvernamental, concluzia fiind că percepţia în ambele domenii este relativ neschimbată faţă de 2005 – opt din zece respondenţi considerând că fenomenul corupţiei este larg răspândit în domeniul afacerilor şi cel guvernamental. În iulie 2005, ca şi în mai 2007, respondenţii care erau de acord că fenomenul corupţiei este răspândit în cele două domenii erau mai înclinaţi să creadă că pot reuşi prin muncă asiduă. În aprilie 2009, în plin declin economic, această relaţie s-a inversat. Gallup a comparat şi încrederea românilor în guvern, în sistemul judiciar şi tribunale, precum şi în instituţiile financiare şi bănci. Nici una dintre aceste variabile nu are un efect consistent asupra atitudinilor faţă de mobilitatea socială aşa cum este cazul percepţiei respondenţilor faţă de viitorul lor economic. Dacă atitudinea faţă de economie va continua să se deterioreze, la fel se va întâmpla şi cu atitudinea faţă de mobilitatea socială şi, probabil, faţă de productivitatea muncii.

Decebal N. Todăriţă

În continuare, vom prezenta câteva dintre principalele motive care explică importanţa analizei tehnice şi indică de ce investitorii trebuie să-i acorde acesteia o atenţie sporită.
1. Graficele folosite în analiza tehnică indică o evoluţie precisă a preţurilor într-o anumită perioadă de timp. Din studiul graficelor, un participant în piaţă poate să-şi construiască o imagine fidelă despre volatilitatea pieţei, element foarte important în evaluarea riscului unei tranzacţii.
2. Graficele sunt instrumente foarte utile şi celor care fac analiză fundamentală. De exemplu, graficele care descriu evoluţia preţurilor pe perioade lungi de timp permit izolarea rapidă a perioadele în care s-au înregistrat mişcări semnificative ale preţurilor. Prin determinarea elementelor fundamentale sau a evenimentelor specifice perioadelor respective, analiştii pot identifica modul în care factorii de mai sus au influenţat evoluţia preţurilor. Aceste informaţii pot fi folosite apoi în construirea unor modele grafice de comportare a preţurilor.
3. Graficele pot fi utilizate ca şi instrumente de sincronizare chiar şi de către cei care îşi fundamentează deciziile pe baza informaţiilor obţinute din alte surse (fundamentaliştii).
4. Graficele pot fi folosite ca şi instrumente de management financiar, ele ajutând la stabilirea punctelor limită şi stop.
5. Graficele reflectă totodată comportamentul pieţei, comportament care poate fi subiectul unor repetări în viitor generând aşa-numita sezonalitate a preţurilor.
Iată aşadar suficiente motive ca analiza tehnică să intre în preocupările actorilor din piaţa de capital şi în special a celor care preferă investiţiile în instrumentele financiare derivate.

Dicţionar de termeni futures

Blue Chip Stock – Acţiune a unei companii cunoscute la nivel naţional a cărei valoare este în creştere, care plăteşte dividende şi care are o bună reputaţie în ceea ce priveşte managementul, produsele şi serviciile sale.
Board of Trade – Denumire care reprezintă, în general, piaţa unde se tranzacţionează contracte futures şi opţiuni.
Box – Strategie cu opţiuni sau operaţiune la termen în care cumpărătorul iniţiază o cumpărare de opţiuni Call şi o vânzare de opţiuni Put la un anumit preţ de exercitare şi o vânzare de Call şi o cumpărare de Put la alt preţ de exercitare, toate tranzacţiile având acelaşi activ suport.
Break – O modificare, creştere sau scădere, bruscă a preţului.
Breakway Gap – O variaţie bruscă între două preţuri succesive care semnifică sfârşitul unui trend important şi începutul unei mişcări ample a pieţei.

Marcel Morar

Cetăţuia Înaltă (Costeşti, comuna Orăştioara de Sus), având altitudinea de 589 m, se află la sud de cunoscuta cetate de la Costeşti Cetăţuie, dincolo de Valea Sasului. Accesul este posibil dinspre vest, pe unde se leagă de celelalte înălţimi.
Pe culme se află un platou elipsoidal, lung de 50 – 60 m şi lat de 20 – 25 m, legat printr-o şa de un altul, ceva mai scund, de aproximativ 50 x 20 m. S-a presupus că şi aici se afla o fortificaţie datând din epoca dacică, iar cercetările din anii 1950 au dus la descoperirea unor elemente de fortificaţie. Din păcate, locul era răscolit deja în acea perioadă de către căutătorii de comori.
Au fost descoperite până acum urmele zidurilor a două turnuri, dar blocurile căzute ar putea sugera existenţa unei fortificaţii mai ample.
Fortificaţia de aici se datează în perioada secolul I î. Hr – începutul secolului al II-lea d. Hr. şi împreună cu cea de pe Ciocuţa (din apropiere), împiedica accesul spre cetatea de pe Cetăţuie dinspre înălţimile dominante de la sud şi vest.

Marcel Morar

Feţele Albe (sat Grădiştea de Munte, comuna Orăştioara de Sus) reprezintă versantul de sud, însorit, al ramificaţiei Muncelului, situat la nord de Dealul Grădiştii (unde se afla antica Sarmizegetusa Regia), de care este despărţit de Valea Albă.
În antichitate, pe Feţele Albe se afla o mare aşezare civilă dacică, cu feluritele sale construcţii (mai ales locuinţe) ridicate pe terase antropogene. Marea majoritate a acestora sunt terase amenajate fără ziduri de susţinere, cu suprafeţe variabile ca întindere.
Amenajări deosebite s-au descoperit în punctul „Şesul cu Brânză”. Acolo se află un complex impresionant de cinci terase sprijinite de ziduri puternice, ridicate în mai multe etape, în tehnica în care s-au construit şi zidurile fortificaţiilor dacice. Pe una din terasele acestui complex se află şi un templu circular, cu pilaştrii de calcar.
Izvoarele aflate în apropiere au fost captate, iar apa transportată prin conducte de teracotă la construcţiile de pe terasele din apropiere. 
Construcţiile de aici şi-au găsit sfârşitul în incendii puternice în timpul celor două războaie daco-romane de la începutul secolului al II-lea d. Hr.

Mircea Goian

Joi seara, pe la ora 6, eram în pană de subiecte. Mă sună don Giovani, un perseverent jazman, şi mă anunţă că mă aşteaptă la un vernisaj de pictură la Galeria de Arte din Hunedoara.
Expun doi artişti plastici hunedoreni, consacraţi atât prin viaţa de zi cu zi, cât şi ca profesionişti în artele frumoase şi îi numesc aici pe domnii Tiberiu Fazakaş şi pe Valentin Lădar. Tibor expune grafică, pastel, artă optică, iar Valentin ne prezintă natura prin mijloace specifice acuarelei.
De remarcat la Valentin Lădar viziunea diferită atât prin dimensiune, cât şi prin varietatea cu care prezintă unghiuri noi de pe dealul Uroiului, către dealul Uroiului şi pe pantele dealului. Desenul clar este acoperit de culori ce vin parcă din pământ şi într-un fel exprimarea forţată de mai sus sper să sugereze reprezentarea prin artă plastică a unui subiect în mai multe variante. De altfel nu este singurul subiect abordat, dar mi-a plăcut joaca pe care ne-o propune.
Tibor Fazakaş, cum îi place să se semneze, mă surprinde de aceasta dată prin pastelurile acoperite de culori izvorâte din natură şi, ceea ce este spectaculos, aşezate cu o fantastică precizie, dobândită de-a lungul timpului prin excepţionalele lucrări de op-art (optical-art), cu care artistul ne-a încântat.
Dealuri, sate, lanuri, diferite anotimpuri, atmosferă de ţară fără nimic fals sau artificial. Mi-ar plăcea să trăiesc în locurile pictate de domnul profesor, dar locurile să fie aşa cum le-a pictat dânsul.
Faptul că nu apar oameni pe acolo rezolvă în mod fericit viziunea despre frumuseţea fantastică a naturii. Vă invit să evadaţi din criza cotidiană şi să vizitaţi Galeria de Arte din Hunedoara pentru o cură de frumos, realizată artistic prin acuarelă, grafică, pastel şi artă optică. Am băut la final un pahar cu vin, „povestit” cu don Giovani despre muzica medievală şi, ca să nu se supere, şi despre jazz şi am plecat spre casă, uşor şi cu senzaţia că sunt mai tânăr şi mai natural. Şi asta – atenţie! Datorită tablourilor, nu vinului.

Alexandru Gruian

Da.
Nu prea ştim ce se întâmplă în Valea Jiului. Oamenii de acolo ori au plecat spre alte zări ca să se facă auziţi/văzuţi/cunoscuţi, ori au ales anonimatul asigurat de provincie.
Titltul nu-mi aparţine şi nu ştiu dacă eu aş fi cel mai potrivit pentru a comenta de aici o iniţiativă a unuia dintre cei mai prolifici artişti proveniţi din Petrila – îl numesc pe Ion Barbu. Acel Ion Barbu, original şi controversat, care şi-a imaginat, cu acea doză de idealism atât de cunoscută artiştilor, că Petrila ar putea fi ridicată prin iniţiative entuziaste. A fost Festivalul „Om rău”, a fost volumul apărut la Editura „Curtea veche”, numit „Petrila. Periferia culturală europeană” (într-o aluzie mai mult decât transparentă cu Sibiul anului 2007…), au fost versurile scrise pe case, pentru care a luat şi amendă, acum este un alt strigăt, prin ziarul „Nirvana socială”, ziar de perete al celor puşi la perete, după cum singuri se caracterizează. 
Cei de la TVR Timişoara l-au rugat pe colegul meu Nicu Gavrea să meargă la Petrila pentru a filma manifestările – urât sună cuvântul ăsta, dar nu am altul mai bun – dedicate lui I. D. Sârbu, la împlinirea a 20 de ani de la dispariţia acestui „Gargantua al totalitarismului românesc”. El mi-a adus afişe şi ziarul editat de cei puşi la perete. Pe placa de lângă Casa memorială I. D. Sârbu, din Petrila stă scris (într-o perioadă în care acuzaţiile de colaborare cu Securitatea curg gârlă…): „Trecătorule, nu mă judeca după cele ce am făcut, ci după cele ce le-am refuzat a le face”.
Subiectul e mult prea complex pentru a-l trata în 2000 de caractere. Nici nu ştiu ce ecouri va trezi, dar mi se pare onorant să-i acord spaţiu în pagină. Şi mai mult decât atât, m-am decis să-i acord timp şi lui I. D. Sârbu.

Alexandru Gruian

Luna te aşteaptă, Michael!
Voi fi patetic. Michael Jackson chiar merită o doză bună de patetism. Îmi amintesc că eram în armată, în 1980, când unul dintre colegii noştri de liceu a trimis tuturor prietenilor câte o scrisoare cu chenar negru. Murise John Lennon.
Cu Michael Jackson mi-am petrecut studenţia. Al său „Thriller” ne-a electrizat pur şi simplu, poate chiar mai puţin prin ritm cât prin efectele speciale, la acea oră extraordinare, transformarea oamenilor în vârcolaci şi zombi, dansul morţilor vii etc. Era în plin comunism atroce, dar şi în plină epocă video, umblam înnebuniţi să găsim videoclipul Thriller, dar şi aşa-numitul making-off. Care explica maniera în care fuseseră create efectele speciale.
Nu am fost chiar ceea ce se numeşte un mare fan jacksonian, dar în galeria mea personală figurează la loc de cinste Billie Jean, Thriller, Leave me alone, Remember the time, USA for Africa, acea piesă în care toţi cântau pentru a strânge bani pentru copiii amărâţi de pe continentul negru. Nu m-au prea interesat nici scandalurile în care a fost implicat, dar am fost întotdeauna impresionat de extraordinara sa mobilitate şi de acel mers specific, mers-pe-lună, moonwalk, în care este considerat inegalabil.
Orice aş face sau aş spune, Michael Jackson a făcut parte din adolescenţa mea şi mai târziu din maturitate, având în vedere că nu am încetat să-i ascult piesele. Îmi place să mi-l amintesc înainte de a se fi deformat prin operaţii estetice. Alături de Pink Floyd şi Rolling Stones, desigur în alt gen, Michael Jackson a fost unul dintre modelele noastre, ale celor destul de tineri pentru a fi făcut, în 1989, acea controversată revoluţie.
Good bye, King of pop, go to take a walk to the Moon! It’s yours!

Mircea Goian

O tânără artistă, solistă de muzică uşoară, Adnana Olariu (foto) din Hunedoara, a reuşit să treacă de două preselecţii şi participă în luna august la marele festival Cerbul de Aur Junior. În spatele acestei realizări se află foarte mult talent, pasiune şi bineînţeles, muncă. Adnana are 16 ani şi a obţinut până acum premiul întâi la Steluţele Cetăţii şi premiul al doilea la Stelele Cetăţii. În această situaţie, putem înţelege ce rol benefic are faptul că se organizează asemenea festivaluri concurs, o platformă pentru cei cu talent, care doresc să se exprime în public. De altfel, aceste manifestări îi introduc pe tinerii artişti în sistemul atât de dur al industriei muzicale din România.
La 13 ani, tânăra noastră solistă, susţinută de mama ei, dorea să înveţe să cânte muzică populară, dar a fost sfătuită că este mai bine să abordeze muzica pop, direcţia aleasă fiind cea bună. A învăţat să cânte la pian şi este supravegheată muzical de Carmen Buzatu, profesoara de muzică de la Colegiul Naţional „Iancu de Hunedoara”. Este invitată de mai mulţi compozitori să le cânte creaţiile, datorită calităţilor vocale excepţionale pe care le are. La Cerbul de Aur Junior va interpreta piesa „În singurătate”, din repertoriul regretatei soliste Laura Stoica.
Adnana Olariu nu neglijează şcoala, aşa că a participat anul acesta la olimpiada de biologie cu colegii de la „Iancu de Hunedoara” şi a ajuns până la faza judeţeană.
Pentru reuşita în cariera muzicală, tânăra consideră că, ar fi necesar să locuiască în Bucureşti, cel puţin în ceea ce priveşte muzica uşoară, dar ţinând cont că astăzi distanţele nu mai contează, e convinsă că va trece de această condiţie artificială. Anul viitor doreşte să concureze pe scena Festivalului Tineretului de la Mamaia, cu solişti de muzică uşoară din categoria ei de vârstă.
Îi urăm mult succes şi promitem că îi vom promova reuşitele!

Marcel Morar

Pe platoul Jigoru Mare (localitatea Băniţa), în partea sa cea mai înaltă, numită Vârful cu Ocol, se văd contururile unui castru roman de marş.
Fortificaţia, aflată la altitudinea de 1501 m, înconjoară vârful şi are plan patrulater, cu laturile de nord şi sud de 310 m, iar cele de vest şi est de 240 m. Incinta castrului constă dintr-un val de pământ şi pietre de stâncă locală, care are în prezent lăţimea la bază de aproximativ cinci metri şi înălţimea de doi metri. La exteriorul acestui val puternic, de jur împrejur, se mai observă şanţul de apărare, lat de aproximativ patru metri.
Castrul, în condiţii de vizibilitate bune, are legătură vizuală cu Pasul Vulcan, cu castrele de pe Comărnicel şi cu cel de la Auşel.
Construcţia face parte din categoria castrelor de marş, ridicate de unităţile militare romane care au atacat capitala religioasă, politică şi economică a Regatului Dac, Sarmizegetusa Regia, în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea d. Hr.