Reportaj

Carpatcement sprijinã consistent comunitãţile locale

07 1013387_662538163772960_847316946_nMagdalena Şerban

Fabrica de Ciment de la Chişcădaga nu numai că pune o pâine zilnică pe masa multor familii din comunele Şoimuş şi Băiţa, dar asigură şi bani la bugetul local, de pe urma taxelor şi impozitelor achitate. La toate acestea se adaugă o serie de ajutoare acordate administraţiilor celor două comunităţi, sub formă de materiale de construcţii destinate lucrărilor edilitare ori sponsorizări de ordin financiar, pentru diferite investiţii sau organizări de evenimente.

„Emblema fabricii se află pe stema comunei Şoimuş”
„Taxele şi impozitele plătite de CarpatCement către bugetul comunei înseamnă aproximativ 1.300.000 de lei pe an, fiind societatea cu cea mai mare contribuţie locală. Referitor la sprijinul oferit, ne-au dat 25 de tone de ciment pentru fundaţia de la Casa Mortuară din Şoimuş, pentru reparaţii la şcoala din centru şi fundaţiile de la grupurile sanitare, plus alte lucrări. Ne-au mai asigurat patru maşini de piatră spartă şi măcinată pentru zidurile de sprijin realizate pe Valea Boholtului, iar de Crăciun, au sponsorizat pachetele copiilor. Pe raza comunei au o carieră de piatră şi fabrica de ciment, iar din rândul localnicilor sunt vreo 25-30 de angajaţi la acestea. Oricum, m-aş bucura dacă ar muta şi parcul auto de la Deva la Şoimuş, pentru că aici fac banii, iar transportul de mare tonaj ne afectează nouă drumurile, deteriorându-le”, afirmă Mihai Irimie, primarul din Şoimuş. Comuna are şi o nouă stemă, pe aceasta, alături de ramura creşterii animalelor şi izvorul de la Boholt, apărând şi pecetea industrială, sub profilul căreia îşi desfăşoară activitatea Carpatcement.

„Pe noi, cei din Băiţa, ne-au ajutat din plin”
„Sunt la al patrulea mandat şi pot spune că în tot acest timp, cei de la CarpatCement ne-au ajutat cu multe. Cu sprijinul lor s-au amenajat două locuri de joacă în cadrul Şcolii Generale din satul Lunca şi s-au modernizat cele trei dispensare medicale din comună. Pentru acestea au pus la bătaie 25.000 de lei. Ne-au dat piatră pentru pavat drumuri comunale şi agricole, de-a lungul timpului. Cred că peste o mie de maşini de piatră au fost în total, transportul asigurându-l tot ei. Ne-au mai pus la dispoziţie ciment pentru reparaţii şi construcţii la cămine culturale şi şcoli, iar de curând, au aprobat sponsorizarea cu 5.000 de lei a Asociaţiei Cultural-Sportive Şoimul Băiţa. Anul trecut, ne-au ajutat să cumpărăm costume populare pentru Ansamblul Ritmuri Zărăndene. Ne-au dat bani pentru a monta termopane la sălile de clasă şi au promis că ne mai ajută şi cu amenajarea unor grupuri sanitare moderne, la şcoala din Băiţa. De Crăciun, au oferit pachete elevilor şi de fiecare dată sprijină serbările  comunei. De la noi, sunt mulţi angajaţi, nu numai la CarpatCement direct, ci şi la firmele care au activităţi subcontractate. Să tot fie 100 -150 de persoane. La bugetul local ne asigură peste 200.000 de lei, anual, din impozite şi taxe, fiind cel mai mare contribuabil al nostru, ţinând cont că se colectează la veniturile proprii undeva la 500.000 de lei pe an, cu totul”, precizează Damian Diniş, primarul comunei Băiţa. De precizat că în satul Crăciuneşti, din comună, cei de la CarpatCement deţin o carieră de calcar.

Cei mici devin mari
Pe de altă parte, proiectele sociale în care compania de la Chişcădaga s-a implicat sunt multiple. În această vară, spre exemplu, CarpatCement a găzduit elevi ai şcolilor generale din Şoimuş şi Băiţa, care au vizitat fabrica, în cadrul programului Acces la Educaţie.
„Prin programul Acces la Educaţie încercăm să îi facem pe copii să conştientizeze importanţa şcolii în viaţă şi să îi ajutăm să găsească soluţii de carieră în acest sens, unele chiar în comunitatea noastră. De altfel, vizita copiilor a reprezentat doar o parte a proiectului, care cuprinde în principal discuţii de mentorat cu elevii şi proiecte interactive de motivare a lor”, arată Mircea Bobora, directorul Fabricii de ciment din Chişcădaga. De asemenea, anual, CarpatCement organizează activităţi speciale în fiecare dintre sediile şi unităţile sale de producţie, pentru a marca Săptămâna Securităţii şi Sănătăţii în Muncă, eveniment organizat la nivel internaţional în cele peste 40 de ţări în care Grupul HeidelbergCement este prezent. Asta, pentru ca fiecare angajat pus în slujba cimentului să fie sigur că se va întoarce sănătos, acasă. Sunt implicaţi chiar şi copiii salariaţilor, care se reunesc în concursuri de desene şi creaţie, ce implică premii consistente. “Fabrica a înregistrat peste 2.800 de zile fără accidente de muncă, a subliniat directorul Mircea Bobora.
Un alt eveniment de tradiţie este „Ziua Cimentistului“, cu respectivul prilej, angajaţii fabricii sărbătorindu-şi profesia alături de familii, prieteni şi, bineînţeles, de colegi. „Organizăm manifestările, pentru ca familiile fiecăruia dintre noi să cunoască problemele cu care ne confruntăm. Nu dorim doar să lucrăm împreună şi atât, ci să fim o echipă închegată”, mai arată directorul fabricii de la Chişcădaga.

Cine este HeidelbergCement
Grupul HeidelbergCement este lider mondial pe piaţa de agregate şi un important jucător în domeniul cimentului, betonului şi altor activităţi conexe, ceea ce îl situează printre cei mai mari producători de materiale de construcţii din lume. Compania are 52.500 de angajaţi în 2.500 de fabrici din peste 40 de ţări. Cu investiţii ce depăşesc 450 milioane de euro, HeidelbergCement este unul dintre cei mai importanţi investitori germani din România. A pătruns pe piaţa autohtonă în 1998 şi de atunci îşi menţine poziţia de top. Fabrica de ciment de la Chişcădaga s-a înfiinţat în anul 1972 şi a intrat în funcţiune în 1976, iar în 2000, a fost preluată de concernul german. Capacitatea anuală de producţie autorizată este de 1,65 milioane de tone de ciment.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura