Carmen Cosman
.
Directorul Companiei Naţionale a Huilei Petroşani, Constantin Jujan, este de părere că un preţ real de vânzare a cărbunelui energetic extras din minele Văii Jiului ar putea rezolva măcar o parte a problemelor financiare cu care se confruntă CNH.

“Atâta timp cât vindem cărbunele la preţul actual, nu vom putea fi competitivi. Compania Huilei nu va muri, dar subvenţia pentru minele care se închid trebuie să ajungă la noi, iar preţul tonei de huilă trebuie corelat cu costul extracţiei unei tone de huilă, pentru că acum e mai mic”, spune Constantin Jujan, directorul general al CNH. La ora actuală, conform datelor oficiale, costul de producţie pe tonă este de aproximativ 315 de lei (75 de euro), în timp ce preţul de vânzare, aprobat de Guvern, este de 224 de lei (53 de euro) pe tonă. Şi sindicatele miniere cer un preţ corect de vânzare pentru cărbunele de Valea Jiului. Preşedintele LSMVJ, Zoltan Lacataş, spune că, din discuţiile pe care le-a avut, a rezultat că oficialii Ministerului Economiei ar putea găsi o soluţie de rezolvare a acestei probleme. “Ministerul Economiei este interesat de problemele CNH şi am primit şi câteva propuneri, la sfârşitul săptămânii trecute, care vizează disponibilizaţii, angajaţii şi pensionarii din minerit. Banii pentru CNH trebuie să vină de la Guvernul României şi nu se mai poate proceda aşa cum s-a mers anul trecut, adică 12 luni fără subvenţii”, a declarat Zoltan Lacataş.
În cursul anului 2011, CNH Petroşani nu a beneficiat de ajutor de stat, iar activitatea s-a desfăşurat în condiţii deosebit de grele, accentul punându-se pe asigurarea siguranţei şi securităţii locurilor de muncă.

Carmen Cosman

Salariile compensatorii au scos, vineri, o parte din minerii disponibilizaţi, în stradă.

Soluţia de la Petroşani nu a liniştit apele
Sunt 900 de foşti angajaţi care au plecat la începutul lunii de  la unităţile miniere aparţinătoare Companiei Naţionale a Huilei Petroşani, cu promisiunea că vor primi plăţile compensatorii în trei tranşe egale, acordate în octombrie, noiembrie şi decembrie. Banii trebuiau să fie asiguraţi din subvenţia de la Guvern, dar aceasta nu a fost aprobată decât pe hârtie. Cum nici CNH nu a putut asigura plăţile din veniturile proprii, situaţia s-a blocat, iar disponibilizaţii au rămas fără nici un leu în buzunar. Nemulţumiţi, câteva zeci de disponibilizaţi au venit în faţa sediului companiei, protestând.
Pentru a încerca deblocarea situaţiei, la CNH s-a întrunit Comisia de Dialog Social, convocată de prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, însă nu s-a putut ajunge la o rezolvare a problemei, în lipsa subvenţiei. Practic, singura soluţie găsită a fost alocarea unei prime tranşe, de 1.000 de lei/ angajat din fondul de salarii al Companiei, însă acest lucru nu i-a mulţumit pe cei care au ieşit din sistem şi ar avea de primit sume cuprinse între 7.000 şi aproximativ 8.500 de lei doar în prima tranşă.
Ca urmare, oamenii au anunţat noi proteste, pentru ziua de astăzi. „Luni (n.r. astăzi) ne vom întâlni din nou aici, şi cu restul colegilor. Am lucrat peste 20 de ani în minerit şi ne-au păcălit atâta timp, iar acum încearcă să ne arunce mărunţişuri din drepturile noastre. Ni s-au promis trei tranşe, octombrie, noiembrie şi decembrie, atunci să ne dea banii. Nimeni nu acceptă această variantă, că ştim că sunt în stare de orice. Nu mai au credibilitate în faţa noastră”, declara unul dintre disponibilizaţi.

În final, guvernanţii au găsit rezolvarea
Puşi sub presiunea foştilor mineri, vineri seara, guvernanţii au găsit soluţia, la fel ca şi fondurile necesare. „Ca urmare a dialogului direct purtat de către prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi, cu primul ministru şi cu reprezentanţi ai Guvernului, s-a obţinut alocarea fondurilor necesare plăţii primei tranşe a salariilor compensatorii cuvenite persoanelor disponibilizate, care au părăsit sistemul la începutul acestei luni, urmare a aplicării Programului de reorganizare şi restructurare al CNH pe anul 2011. Astfel, luni 31 octombrie 2011 (astăzi – n.n.), Compania Naţională a Huilei Petroşani va fi în măsură să efectueze plata acestei tranşe. Mai mult decât atât,  în urma discuţiei cu Sulfina Barbu, ministrul Muncii,  s-a convenit ca plata aferentă ajutorului de şomaj şi a venitului de completare pentru persoanele disponibilizate să fie făcută mai devreme de data prevăzută”, se precizează într-un comunicat de presă al Prefecturii Hunedoara.

Maximilian Gânju

Attila Dezsi (foto), prefectul judeţului Hunedoara, fost angajat în minele de cărbune din Valea Jiului, le-a dat asigurări foştilor ortaci că-şi vor primi gratuităţile la energia electrică şi bonurile de cărbune, facilităţi suspendate de către Compania Naţională a Huilei din ianuarie.

Se aşteaptă avizul Comisiei Europene
Reprezentantul guvernului în teritoriu a avut, ieri, o întâlnire cu pensionarii care provin din minerit şi le-a explicat foştilor ortaci că bonificaţiile lor vor fi acordate imediat după ce planul de subvenţionare înaintat de guvern şi CNH Petroşani Comisiei Europene va fi avizat. Acest lucru se va întâmpla cel mai sigur până la finele acestei luni. „Dacă directorul general al CNH împreună cu mine şi sindicatele nu susţineam această cauză la Ministerul Economiei, poate că se uita de gratuităţile pensionarilor. Ele sunt în bugetul CNH, suma pentru acestea este inclusă în subvenţia pe care Compania o primeşte de la guvern, însă este o procedură de avizare a Comisiei Europene. Din septembrie, ar trebui să vină gratuităţile”, le-a spus pensionarilor, prefectul Attila Deszi.

De la CNH la Ministerul Muncii
Potrivit acestuia, subvenţiile primite de pensionari, adică cele trei bonuri de cărbune cu care se compensează energia termică şi cei 3.000 de kilowaţi pentru cea electrică, „sunt drepturi obţinute prin muncă” de către foştii mineri şi acordarea lor trebuie să se facă şi pentru minerii care se vor pensiona în viitor. „Aceste gratuităţi ar trebui scoase din bugetul CNH  şi preluate de Ministerul Muncii pentru a nu se ajunge, spre exemplu, peste nouă ani ca pensionarii de atunci să nu le mai primească”, a explicat prefectul. Pe de altă parte, Deszi spune că pentru acordarea subvenţiei către CNH şi implicit a gratuităţilor către pensionarii minieri, a făcut lobby în permanenţă şi un europarlamentar din judeţul Hunedoara. „Iuliu Winkler a făcut lobby permanent pentru obţinerea avizelor de la Comisia Europeană de acordare a subvenţiei şi sunt convins că vor fi şi sumele necesare pentru acordarea lor”, a mai spus reprezentantul guvernului.

Compania Naţională a Huilei Petroşani ar putea scăpa, în sfârşit, de datoriile istorice, de peste un miliard de euro, dar numai după un scenariu bine stabilit, cu care au fost de acord şi reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.
Directorul general al CNH, Constantin Jujan, spune că strategia prevede că activele din grupul neviabil vor fi executate de ANAF. Dar, conform aceluiaşi scenariu, datoriile mari rămân la Compania Naţională a Huilei. Activele din grupul viabil vor fi scoase la privatizare, adică este vorba de patru mine, susţine Constantin Jujan, directorul general al CNH. El a precizat că aceasta este cea mai plauzibilă cale de a scăpa compania de datorii. (C. Cosman)

Carmen Cosman

Comisia Europeană a dat undă verde subvenţiei pentru Compania Naţională a Huilei Petroşani, însă, trebuie ca şi Ministerul de Finanţe să găsească resursele financiare în bugetul propriu. Problema este că CNH Petroşani se află la limita supravieţuirii.

Nu vor datoria veche
Nu mai există nici un impediment pentru acordarea subvenţiei către Compania Naţională a Huilei Petroşani, cel puţin din punctul de vedere al Comisiei Europene. Dar, pentru ca banii să ajungă în conturile CNH, trebuie ca Ministerul de Finanţe să găsească resursele financiare necesare şi să-şi dea acceptul. De fapt, reprezentanţii forului european au lăsat la latitudinea Executivului acordarea acestor bani pentru unităţile miniere ce intră pe program de închidere. „Faptul pe care îl invocă Ministerul Finanţelor de a nu acorda subvenţia decât după primirea unei aprobări scrise a Comisiei, ne creează greutăţi, că nu mai putem funcţiona. În luna august, există posibilitatea introducerii pe bugetul rectificativ a acestei subvenţii. Am întrebat punctual dacă Guvernul României poate acorda în aceste condiţii subvenţia şi ni s-a răspuns că este o problemă a Statului Român, dacă doreşte acest lucru”, a declarat directorul general al CNH Petroşani, Constantin Jujan, care a fost prezent la discuţiile de la Bruxelles. În ceea ce priveşte posibilitatea ştergerii datoriilor istorice, care atârnă ca o piatră de moară de gâtul Companiei, problema va trebui analizată, cu atât mai mult, cu cât FMI nu este de acord cu această variantă. O soluţie luată în calcul este consultarea comună şi analiza amănunţită pentru restul unităţilor din cadrul CNH, care îşi vor continua activitatea, dar după ce se va face un memoriu justificativ pentru aceste sume restante.

Maximilian Gânju

Principalul datornic la bugetul de stat, Compania Naţională a Huilei, a ajuns în situaţia de a acumula o creanţă de circa un miliard de euro, din cauza hoţiilor conducerilor care s-au perindat în cei 20 de ani de democraţie. Îngroparea industriei miniere s-a făcut cu susţinere politică, iar „băieţii deştepţi” care au beneficiat de bani mulţi, încheind contracte neperformante făceau parte dintr-o piramidă care alimenta vârfurile.

Dovezi privind devalizarea Companiei Huilei sunt nenumărate, la fel de multe ca şi anchetele penale începute de procurori, dar care s-au finalizat cu binecunoscutul „NUP”. Creanţa de un miliard de euro nu va mai fi recuperată niciodată. Pentru 2010, CNH a primit subvenţii de 245,6 milioane de lei, şi ar avea nevoie cam de aceeaşi sumă, pentru a-şi continua activitatea la toate cele şapte exploatări din Valea Jiului. În luna decembrie, va afla dacă va mai fi susţinută de stat sau nu. Datoria atârnă greu în privinţa unei decizii favorabile, mai ales, după ce FMI se arată tot mai interesat de subvenţionarea acestei industrii. Numai că, CNH Petroşani a ajuns în situaţia principalului debitor la bugetul de stat, nu din cauza minerilor, ci din cauza celor care s-au perindat la conducerea ei şi care au girat sau orchestrat „tunuri” de sute de milioane de lei. Aşa se face că, în prezent, peste 8.000 de mineri sunt în pericol de a rămâne fără pâinea zilnică, iar alte zeci de mii de suflete din cele şase localităţi ale Văii, care trăiau de pe urma acestei industrii, se vor vedea fără siguranţa zilei de mâine, spune liderul PSD Petroşani, Haralambie Vochiţoiu. Politicianul, cu expertiză în minerit, activând 10 ani de zile ca inginer minier şi cu un masterat în Sănătate şi Securitatea în Muncă, afirmă că hoţiile din CNH nu doar că au pus industria pe butuci, ci chiar şi viaţa minerilor. „A ajuns în această situaţie din cauza unor greşeli repetate şi premeditate, mai ales după 1990. Acel vid legislativ a permis fiecărui directoraş, sau poate celor mai mulţi, să-şi facă măcar câte o vilă şi lui şi neamurilor, poate şi amantelor şi tuturor celor care aveau legătură cu el. Furturile la CNH sunt poate cele mai grave furturi economice din industria românească. Acest miliard de euro nu s-a dus pe salariile şi cheltuielile minerilor cum s-a încercat să se acrediteze şi s-au dus chiar campanii pentru acreditarea acestei idei. Aici au fost nişte furturi organizate şi s-a demonstrat cu documente că minciuna a mers până într-acolo, că s-au cărat combine pentru exploatarea cărbunelui cu cisterne. A fost o vacă de muls pentru toţi cei care au gestionat lucrurile aici.(…) Pe deasupra capetelor acestor mineri s-au făcut mari afaceri. Am fi copii să credem că doar cei patru sau cinci care au  fost arestaţi şase luni pentru căpuşarea CNH au furat un miliard de euro. Şpaga a mers până în vârful piramidei, iar unele furturi au fost făcute până în zona securităţii şi sănătăţii în muncă. S-au pierdut vieţi omeneşti, din păcate şi nimeni nu a plătit pentru aceste pagube de un miliard de euro şi nu vor plăti, cred eu”, a declarat Vochiţoiu. Opinia liderului politic coincide perfect cu cea a unui fost angajat al Companiei Huilei, chiar în segmentul aprovizionării. Paul David a lucrat la Compartimentul Aprovizionare din cadrul fostei EM Aninoasa, iar mai apoi, la EM Livezeni-Petroşani şi explică cum s-a ajuns în situaţia de astăzi. „În ultimii 20 de ani, CNH a avut tot timpul parte de directori şi directori generali, care n-au acordat o importanţă mare instituţiei. S-au dat multe tunuri, firmele căpuşă care au gravitat în jurul CNH şi-au umflat conturile. Au venit foarte mulţi bani în perioada în care Valea Jiului a fost zonă defavorizată iar aceşti bani s-au scurs imediat spre conturile firmelor căpuşă. În perioada în care eu eram în sistem, nu se ţinea cont de cât şi cum se achiziţionează materiale, de necesarul lor sau cum sunt utilizate. Aşa intrau cantităţi mari de materiale, cel puţin pe hârtie şi se scoteau banii din CNH”, explică David.

Astăzi, Compania Naţională a Huilei din Petroşani achită ultima tranşă din plăţile compensatorii, pentru minerii care au fost disponibilizaţi, începând din aprilie, anul acesta.
Este vorba de aproape 1.400 de mineri, care beneficiază, astfel, de prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 116/2006 şi ale contractului colectiv de muncă. Salariile compensatorii au fost asigurate din Bugetul de Venituri şi Cheltuieli al Companiei Naţionale a Huilei, valoarea totală ridicându-se 32.430.300 de lei. Spre exemplu, un miner cu o vechime totală de peste 25 de ani în subteran a primit peste 30.000 de lei „despăgubiri”, pentru că a rămas fără loc de muncă, la care se adaugă ajutorul de şomaj şi alte venituri în completare. (A.Năstase)

Dana Istudor
În urma programului de disponibilizare, care prevede plecarea a 1.600 de ortaci din sistem, CNH îşi va reduce cheltuielile cu personalul, însă, totuşi, va înregistra pierderi mai mari cu 19 procente faţă de anul 2009.

Pentru investiţii, în 2010, compania are prinsă suma de 33,5 milioane lei, iar cheltuielile cu personalul sunt estimate la peste 523 de milioane de lei. O analiză a CNH estimează că în 2010, pierderile pe care industria minieră le va suferi vor fi mai mari decât în anul anterior, ridicându-se la aproape 680 de milioane de lei. Totodată, în bugetul de venituri şi cheltuieli, CNH Petroşani şi-a planificat pentru 2010 venituri totale de 823,9 milioane lei şi cheltuieli totale de 1,5 miliarde lei.
În privinţa programului de restructurare, Compania Naţională a Huilei din Petroşani a emis ieri preavizele de concediere pentru aproape 1.200 de ortaci. Mare parte din minerii care peste două săptămâni vor ajunge şomeri, s-au înscris pe listele de disponibilizări voluntare, deschise la fiecare unitate în parte la începutul acestei luni. La fel de mulţi se încadrează în baremul pentru pensionare. Un clasament pe fiecare exploatare în parte arată că de la Exploatarea Minieră Lupeni vor pleca 293 de ortaci, urmaţi de angajaţii de la  Petrila, unde deja 213 persoane sunt înscrise pe liste. Alţi 151 de mineri se disponibilizează de la EM Livezeni, 138 de la Lonea, 121 de la EM Paroşeni, 116 de la Uricani şi 70 de la Vulcan. În plus, încă 55 de angajaţi vor părăsi sistemul de la Uzina de Preparare a Cărbunelui, 24 de la Staţia de Salvare Minieră Salvamin Petroşani şi 20 de la sediul administrativ al companiei. Un miner cu o vechime de peste 25 de ani de subteran care se disponibilizează, în perioada celor doi ani în care este asistat de stat prin programele de asistenţă socială, primeşte plăţi compensatorii, şomaj şi venituri în completare de circa 60.000 de lei.

Dana Istudor

 În urma unui ordin al ministrului Economiei, directorul general al Companiei Naţionale a Huilei din Petroşani, Nicolae Drăgoi, a fost eliberat din funcţie, iar la şefia mineritului din Valea Jiului a fost numit fostul director adjunct al Companiei, Constantin Jujan (foto) (membru PSD Petrila).

 Nu a aplicat programul de redresare al companiei
Ieri, în urma Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale a Huilei din Petroşani, s-a decis o nouă conducere la compania minieră, după ce cu o zi în urmă, ministrul Economiei a decis să-l demită pe directorul general instalat în urmă cu doar câteva luni. Ministerul a făcut înlocuirea, din cauză că Nicolae Drăgoi nu a aplicat cu fermitate un program de redresare a Companiei Huilei. Preşedintele Consiliului de Administraţie, Puiu Horea, a dat şi un exemplu în acest sens, precizând că în urma unei şedinţe a generalului Drăgoi, un director de mină care se afla la discuţii era pontat la unitatea minieră ca fiind în subteran. Horea consideră că Nicolae Drăgoi trebuia imediat să ia o măsură drastică în acest caz şi să-l destituie pe directorul în cauză. De altfel, singurul reproş adus fostului director al CNH a fost lipsa de fermitate. În fruntea Companiei Naţionale a Huilei a fost instalat un profesionist în minerit, Constantin Jujan, fost director adjunct la  CNH, dar şi directorul EM Petrila. Noul director spune că obiectivul său este de a pregăti compania pentru integrarea în complexul naţional energetic, iar pe termen scurt redresarea CNH şi întărirea disciplinei tehnologice şi în muncă. Pe lângă preluarea noii conduceri a Companiei Naţionale a Huilei, Jujan a fost numit şi membru al Consiliului de Administraţie, în timp ce fostul director al CNH, Nicolae Drăgoi, rămâne la dispoziţia Companiei Huilei. „Obiectivul principal pe care mi l-am fixat este acela de a pregăti CNH pentru integrarea într-un complex energetic. Pe termen scurt, mi-am propus redresarea activităţii CNH şi întărirea disciplinei tehnologice în muncă“, a declarat Constantin Jujan, într-o conferinţă de presă susţinută la Petroşani.

 I-au retras sprijinul politic
Dumitru Răscolean, preşedintele PSD Petrila, a declarat că „i-am retras sprijinul politic lui Nicolae Drăgoi, deoarece a adus mai multe deservicii organizaţiei noastre. Adică, l-a schimbat pe directorul Minei Lonea, membru al PSD şi l-a înlocuit cu un membru al PDL. Apoi, a declarat în repetate rânduri că Mina Petrila trebuie închisă, deşi noi milităm pentru menţinerea locurilor de muncă în Valea Jiului”.

L-a nemulţumit managementul
Potrivit ministrului Videanu, care s-a întâlnit cu membrii Consiliului de administraţie al CNH, dar şi cu sindicaliştii minerilor, managementul actualului director al Companiei este nemulţumitor, iar luni urmează să se ia o decizie dacă va fi menţinut sau eliberat din funcţie. Compania Huilei din Petroşani este în declin, iar sindicatele, cât şi oficiali de la vârful instituţiei anticipează ca în luna august, minerii să nu-şi mai primească salariile, din cauza lipsei de lichidităţi. „Asupra conducerii executive a CNH, vom lua o decizie peste două zile. Nu sunt mulţumit că s-a aşteptat mult prea mult, mai ales într-o situaţie de criză. Un manager trebuie să găsească soluţii. Din păcate, la CNH trebuie mai multă dinamicitate, mai multă implicare. Sper ca de luni să intrăm în normalitate”, a declarat ministrul.

Altă vizită, în iulie
Oficialul amintit a anunţat că va mai face în luna iulie o vizită în Valea Jiului, împreună cu ministrul Finanţelor, pentru a găsi „cele mai bune soluţii pentru demararea programului investiţional, care să ducă la creşterea productivităţii CNH”. În ceea ce priveşte lipsa bugetului de venituri şi cheltuieli al Companiei pentru anul 2009, lucru indicat de sindicate ca fiind una dintre cauzele lipsei programului investiţional, ministrul Economiei susţine că de vină sunt unele dispute dintre ministerul pe care îl conduce şi Ministerul de Finanţe.

Sorina Popa

Contractul colectiv de muncă al minerilor din Valea Jiului a fost prelungit cu încă o lună, printr-un act adiţional semnat de Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ) şi administraţia Companiei Naţionale a Huilei (CNH) Petroşani.

Nu are buget de venituri şi cheltuieli
„Contractul a fost prelungit până la 1 iulie, când sperăm că CNH va avea aprobat un buget de venituri şi cheltuieli pentru anul în curs. Până atunci, voi continua discuţiile cu reprezentanţii Ministerului Economiei pe tema bugetelor alocate mineritului din Valea Jiului“, a afirmat Zoltan Lacataş, liderul minerilor din Valea Jiului.
În timpul negocierilor, LSMVJ a solicitat ca prin noul contract colectiv de muncă să fie menţinute drepturile şi facilităţile din vechiul document, având în vedere criza economică actuală.
Faptul că CNH Petroşani nu are încă un buget de venituri şi cheltuieli pe acest an a dus la imposibilitatea încheierii unui nou contract colectiv de muncă, în prezent, activitatea desfăşurându-se în baza prevederilor din documentul încheiat în anul 2008, care a expirat în luna aprilie. Lunar, contractul este prelungit prin acte adiţionale.
LSMVJ a declanşat, în aprilie, procedura conflictului colectiv de muncă cu administraţia CNH, după ce semnarea noului contract colectiv de muncă pe acest an a fost amânată. Nemulţumirile sindicaliştilor s-au materializat într-un miting de protest, ce a fost organizat pe 14 aprilie în faţa sediului CNH Petroşani, cu participarea a peste 1.200 de mineri.
În prezent, la CNH Petroşani mai lucrează 11.000 de angajaţi.

Redactor: Dana Istudor

Circa 100 de angajati din cadrul personalului TESA al Companiei Nationale a Huilei din Petrosani au beneficiat ieri de un control al tensiunii arteriale.