Cât de utile sunt centrele de informare turistică din judeţ

Magdalena Şerban

Inaugurate în anii trecuţi, centrele de informare turistică încep să-şi arate roadele. Menite să promoveze potenţialul local, au fost implementate din bani europeni nerambursabili, iar unele încă se mai află sub directa monitorizare a UE.

Dacă nu Densuşul, atunci cine?
„Centrul nostru de informare este funcţional din 2014, iar de atunci şi până în prezent putem spune că a ajutat la suplimentarea numărului de vizitatori ai comunei. Dacă facem o raportare din punct de vedere statistic, anul trecut am înregistrat circa 7.000 de vizitatori. Nu e vorba doar de români, ci şi de cei veniţi de pe alte meleaguri. Există materiale de prezentare (broşuri, pliante etc.), precum şi personal format din doi angajaţi, care se ocupă de bunul mers al lucrurilor. Din păcate, un post a rămas vacant, dar urmează să-l scoatem la concurs. Ce mai urmărim e să realizăm împreună cu proprietarii unităţilor de cazare din zonă, noi materiale informative. Am vrea să punem la punct şi itinerarii complexe, schimburi turistice, putând să facem cu comunele vecine (Râu de Mori, Sarmizegetusa, Răchitova, Sântămăria-Orlea, General Berthelot etc). De asemenea, în ultima vreme ni s-au solicitat diverse documente de către cei care vor să implementeze proiecte europene, investind în pensiuni, lucru care ne bucură. Până acum, pe raza administrativ-teritorială sunt două pensiuni funcţionale. Avem un parteneriat cu un ONG, pentru diverse acţiuni de promovare, ca de exemplu amenajarea Tăului fără fund şi a unor panouri informative. Încet, încet, lucrurile prind contur”, e de părere Adrian Vîrtopean (foto), primarul comunei Densuş. De menţionat că broşurile puse la dispoziţia vizitatorilor conţin patru istorioare locale: Povestea Omului, Povestea Vieţii, Povestea Pământului şi Povestea Monumentelor, dar şi itinerarii turistice din Ţara Haţegului şi detalii despre posibilităţile de cazare. De altfel, obiectivele turistice şi istorice de aici sunt de mare interes: renumita biserică datând din secolul al XIII-lea, Drumul Vulcanilor, Tăul fără fund, rezervaţia botanică din Peşteana, în cadrul căreia se găseşte o plantă carnivoră, şi nu în ultimul rând, Muzeul Satului, unde se pot observa urmele vieţii de pe aceste meleaguri. Centrul de informare se află încă sub lupa monitorizării europene până în 2018.

Beriu, liber de sarcini
Un caz fericit este cel din Beriu, centrul de informare ieşind de sub tutela europeană.
„Încercăm, sub diferite forme, să ne facem cât mai utili în privinţa informării turiştilor. Ne ocupăm de promovare, personalul angajat la Centru postând în mediul online imagini cu diverse peisaje, cu obiective turistice de pe raza comunei sau din împrejurimi, cu costume tradiţionale, precum şi clipuri video cu obiceiurile şi tradiţiile locale, din care nu lipsesc cele legate de folclor şi de căluşarii berieni. De altfel, trecând pe lângă panourile stradale şi luând contact cu paginile noastre de prezentare virtuală, turiştii care vin la cetăţile dacice se opresc pentru a cumpăra produse bio, de exemplu lactate, sau pentru a lua la pas locurile din comună. Pot consulta pliantele şi broşurile pe care le oferim gratuit, astfel încât să ştie ce trasee turistice ar putea parcurge, unde s-ar putea caza prin zonă, sau ce obiective pot vizita. Deservim şase comune, în total, oferind informaţii nu doar despre Beriu, ci şi despre Romos, Orăştioara de Sus, Rapoltu Mare, Mărtineşti şi Balşa. Pe raza noastră administrativ-teritorială sunt patru pensiuni, iar de curând, cineva a câştigat un proiect european pentru o nouă pensiune în satul Cucuiş”, a precizat Emil Bîc (foto), primarul comunei Beriu.

Route68 Summerfest, principalul promotor al comunei Gurasada
Centrul de informare turistică din Gurasada, construit chiar lângă sediul primăriei şi pus în slujba oaspeţilor de doi ani, promovează obiectivele de interes major din comună, acestea fiind biserica monument istoric din satul principal – construită la începutul secolului al XII-lea, bisericile monument istoric din Cărmăzăneşti, Gothatea şi Dănuleşti, precum şi Conacul şi parcul Klobosiski din Gurasada. Totodată, în hotarul localităţii Boju de Sus, la locul numit Valea Peşterii, pot fi vizitate două peşteri: una lungă de 200 m, iar alta de 80 m. Însă asta nu e tot, pliantele şi broşurile oferite celor interesaţi fac referire şi la punctele turistice forte ale comunelor limitrofe Zam şi Burjuc.
„Festivalul Route68 Summerfest ne-a ajutat mult în demersul nostru de promovare. Venind la eveniment, iubitorii de muzică au putut să ia contact direct cu meleagurile noastre. Avem patru unităţi de cazare şi urmează să se construiască şi altele. În pliante se pot găsi toate detaliile legate de posibilităţile de drumeţii, itinerarii şi divertisment. Avem inclusiv pagină online de prezentare. Vremurile actuale cer astfel de instrumente de promovare, informaţia propagându-se mai repede şi mai facil pe Internet”, a arătat Silviu Nan (foto), primarul comunei Gurasada.