„Mã bazez pe înţelepciunea devenilor”…

Interviu cu Dorin Oliviu Gligor, candidatul USP la Primăria Deva

Adriana Năstase

Deoarece am observat că locuitorii municipiului Deva vor să cunoască mai multe lucruri despre Dorin Gligor (foto), unul dintre candidaţii cu şanse reale de a ajunge după alegerile din 10 iunie în fruntea primăriei devene, i-am solicitat acestuia un interviu.
– Domnule Gligor, de ce v-aţi decis să candidaţi pentru funcţia de primar al municipiului Deva?
– Pentru că Deva este emblema judeţului Hunedoara. În contextul plecării primarului în funcţie, după patru mandate, zic eu, reuşite, primăria capitalei administrative a judeţului a devenit un subiect de interes major. Poate cel mai important obiectiv politic din judeţ. Am declarat atunci când am fost ales preşedinte al organizaţiei judeţene a PDL că voi candida acolo unde va fi cel mai greu. În contextul actual, cred că la Deva este cel mai greu, iar eu fiind o persoană care nu mă sperii de greu, am decis să intru în bătălia pentru reşedinţa judeţului.
– De ce aţi ales să candidaţi sub sigla USP?
– Am stat şi eu treaz multe nopţi să răspund la această întrebare. Puteam să candidăm sub sigla PDL sau în actuala formulă. Am ales totuşi USP, pentru că împreună cu Mircia Muntean şi cu echipa sa din UNPR, am reuşit să realizăm o nouă construcţie politică. Şi când spun nouă, nu mă refer numai la culoarea verde, la numele şi semnul electoral. Mă refer la un nou mod de a face politică, mult mai apropiat de oameni, mult mai pragmatic. De fapt cele patru mandate în fruntea Devei şi rezultatele evidente ale muncii lui Mircia Muntean sunt, cred, un argument suficient de puternic pentru a susţine răspunsul la întrebarea dumneavoastră.
– Faceţi echipă cu actualul primar al Devei. Ce veţi aduce dumneavoastră nou în administraţia municipiului?
– Eu voi veni cu propria mea viziune despre dezvoltarea oraşului. Am să preiau lucrurile bune făcute de Mircia Muntean şi voi duce la bun sfârşit proiectele începute de el. Dar am propriul meu program de dezvoltare a Devei pe termen scurt, mediu şi lung. Deva trebuie să intre într-o nouă etapă de dezvoltare, sistematică. Deva este un oraş cochet, în care s-a construit mult în cei 16 ani în care a fost condus de Mircia Muntean. Dar, un oraş este ca un organism viu. El evoluează în timp, şi niciodată nu putem spune că nu mai este nimic de făcut. Din contră, pot să spun că în Deva mai sunt foarte multe de făcut.
– Care ar fi principalele obiective vizate  pe termen scurt?
– Sunt destul de multe. În primul rând, sunt acele investiţii care nu se văd, dar care se simt în viaţa de zi cu zi a oamenilor. În Deva, mai sunt străzi fără apă şi canalizare. În cel mai scurt timp, maximum doi ani, pe toate străzile va trebui să existe sisteme de canalizare şi reţele de apă potabilă. Mă refer aici în special la Bârcea Mică şi la străzile din Viile Noi şi de peste calea ferată. Un alt obiectiv, care se poate realiza în termen scurt este îmbunătăţirea serviciului de salubrizare. În special, în cartierele aglomerate, Micro 15, Dacia şi Gojdu, vom amenaja locuri de colectare a deşeurilor menajere, închise în aşa fel, încât gunoaiele să nu fie împrăştiate de vânt sau de câinii comunitari. Într-o a doua fază, vom implementa un program de colectare selectivă a gunoaielor. Acestea nu sunt investiţii spectaculoase, dar îmbunătăţesc substanţial confortul devenilor.
– Fiindcă a venit vorba de câinii vagabonzi. Ce veţi face cu maidanezii care mişună acum pe străzile Devei?
– Evident, că prinderea câinilor, tratarea lor şi ulterior, eliberarea acestora nu este o soluţie, nici economică, nici de natură să rezolve problema maidanezilor. Am avut discuţii cu reprezentanţii câtorva ONG-uri pe această temă. Am înţeles că problema hranei este în mare parte rezolvată în adăposturi, de multe ori, este chiar mai multă decât ar fi necesar. În aceste condiţii, cred că extinderea adăposturilor şi „cazarea” permanentă a câinilor ar fi o soluţie mult mai pragmatică. Bineînţeles, cu colaborarea ONG-urilor, care să asigure hrana animalelor şi împreună cu care să iniţiem un program de adopţii pentru câinii tineri şi sănătoşi şi unul de eutanasiere a câinilor bătrâni sau care suferă de boli grave.
– Transportul local a fost în ultimul timp un măr al discordiei. Aveţi soluţii pentru problemele din acest domeniu?
– Nu vreau să mă pronunţ asupra unor probleme de ordin strict economic şi juridic. Dar voi porni de la premisa că orice serviciu public – deci şi transportul local – trebuie să fie de natură să îmbunătăţească viaţa oamenilor. În acest sens, voi impune societăţii care va câştiga licitaţia privind efectuarea transportului public să amenajeze staţii moderne cu afişaj electronic pentru informarea călătorilor. De asemenea, să utilizeze un parc auto modern şi confortabil. Trebuie să ajungem la performanţa ca transportul în comun să nu fie folosit doar de oamenii care nu au maşini sau de pensionari. O deplasare cu autobuzul în oraş trebuie să fie mai economică şi cel puţin la fel de confortabilă ca o călătorie cu maşina personală.
– Revenind la planurile pe termen scurt. Ce ar mai fi de făcut?
– O mare problemă cu care cred eu că se confruntă Deva este sistemul de încălzire. În cel mai scurt timp, ar trebui demarate lucrări de reabilitare termică a locuinţelor. Mulţi deveni au rezolvat această problemă pe cont prpriu, dar cred că administraţia publică trebuie să o facă sistematic şi cât se poate de repede. Apoi, trebuie să venim cu un program coerent de contorizare a agentului termic furnizat în regim centralizat. În mod normal, încălzirea în regim centralizat ar trebui să fie mai ieftină şi mai comodă decât soluţiile individuale de încălzire. În acest moment, nu este aşa, pe de o parte, pentru că nu mai sunt foarte mulţi beneficiari şi, pe de altă parte, pentru că sistemul este învechit. Trebuie să modernizăm sistemul, să rezolvăm contorizarea individuală a consumului de căldură, în paralel cu reabilitarea termică a locuinţelor şi sunt convins că în acel moment, soluţia încălzirii centrale va fi cea mai ieftină şi că devenii se vor rebranşa la reţelele de termoficare. Sigur că sunt multe de făcut, am enumerat aici doar câteva dintre priorităţile pe care cred eu că devenii le aşteaptă.
– Vorbeaţi şi de planuri pe termen mediu. Care ar fi ele?
– Consider că orice gospodar, şi un primar asta trebuie să fie în primul rând, un om corect şi un bun gospodar, trebuie să-şi dozeze resursele, astfel încât să-i poată garanta o anumită continuitate a proiectelor sale. De aceea, eu am o viziune pe trei termene asupra viitorului Devei. În momentul în care discutăm despre dezvoltarea reţelelor de apă, canalizare sau energie electrică, trebuie să avem în vedere şi posibilităţile de dezvoltare a oraşului în următorii 10 ani. Ele trebuie proiectate conform cerinţelor viitoare şi nu numai a celor actuale. De aceea, vorbim şi despre un plan pe termen mediu. Deva are nevoie de o sistematizare a cartierelor, care duc lipsă de parcări, locuri de recreere pentru maturi şi locuri de joacă pentru copii. De ce nu chiar şi locuri special amenajate pentru plimbarea animalelor de companie. Locurile de parcare sunt o problemă în întreg oraşul, de aceea, este nevoie de construirea unor parcări subterane sau supraetajate în zona centrală. Dezvoltarea zonei rezidenţiale spre Archia, prin continuarea programului de construcţii de locuinţe sociale şi prin acordarea de terenuri pentru construirea de locuinţe familiilor tinere. Bineînţeles că în acea zonă, trebuie făcută şi o sistematizare urbanistică adecvată, prin realizarea de străzi şi alei, de locuri de joacă pentru copii, de spaţii verzi, chiar a unui complex comercial şi a unei pieţe agroalimentare.
– Dacă aţi adus vorba despre urbanism. Vă place cum arată Deva acum?
– Acum, da! Peste câţiva ani, îmi va plăcea şi mai mult. Deva nu are un centru pe măsura unui oraş important al Transilvaniei. Nu putem să punem în valoare Cetatea – un alt proiect început de actuala administraţie pe care vreau să-l duc la bun sfârşit în cel mai scurt timp – fără să avem o zonă centrală care să se potrivească monumentului medieval. De aceea, este foarte important să putem finaliza proiectele finanţate din bani europeni pentru reabilitarea zonei centrale. Un proiect îndrăzneţ, dar de care sunt convins că devenii vor fi mândri, după ce va fi finalizat. Şi pentru că vorbim despre urbanism, cred că este nevoie de o sistematizare a chioşcurilor amplasate în Deva, un program multianual de întreţinere şi modernizare a străzilor, de un ajutor pentru proprietarii clădirilor istorice pentru repararea faţadelor, şi multe altele. Totuşi, una dintre principalele provocări pe termen mediu este finalizarea în parteneriat cu Consiliul Judeţean – şi nu am nici o îndoială că vom reuşi dacă Mircia Muntean va câştiga preşedinţia – a Palatului Administrativ, pe care să-l transformăm într-un centru de Congrese şi Conferinţe, ceea ce ar pune Deva pe harta manifestărilor importante în diverse domenii de activitate.
– Pe termen lung ce vă propuneţi?
– Sunt multe de făcut şi pe termen lung. Sper doar să reuşesc să duc la bun sfârşit propunerile pentru cei patru ani ai mandatului cu ajutorul devenilor. Un prim proiect care poate fi început repede, dar care necesită timp până la finalizare, ar fi înfiinţarea unei zone industriale, a unui parc industrial. Deva are nevoie de locuri de muncă, există foarte multă forţă de muncă bine calificată în zonă. Construirea autostrăzii şi modernizarea căii ferate fac din Deva un oraş atractiv pentru investitorii care sunt legaţi de infrastructură. De asemenea, trebuie rezolvat accesul pietonal şi auto în zona de dincolo de calea ferată, în condiţiile modernizării acesteia, a creşterii vitezei de circulaţie a trenurilor şi probabil, a traficului. În cel mai scurt timp, este nevoie de cel puţin o pasarelă pietonală şi pe termen lung, de realizarea unui pasaj peste calea ferată, pentru maşini.
– Problemele sociale ale Devei nu sunt diferite de orice alt oraş din România. Dar sunt şi din acestea destule. Ce aveţi de spus, vizavi de ele?
– Evident, că problemele sociale vor sta permanent în atenţia mea. Pe lângă cele 300 de locuinţe sociale pe care îmi propun să le dăm în folosinţă în următorii patru ani, în zona Archia, şi a locurilor de muncă care vor fi create în urma înfiinţării parcului idustrial de care vorbeam, vom pune bazele unui sistem de integrare şi sprijinire a persoanelor cu probleme sociale. Vom limita la maximum cerşetoria, în special, atunci când sunt trimişi la cerşit copii. Vom înfiinţa un centru pentru minori, unde copiii care sunt depistaţi cerşind vor fi duşi şi îngrijiţi corespunzător, până când le vor fi găsiţi părinţii. Dacă părinţii se confruntă cu probleme sociale, aceştia vor fi ajutaţi, ori să-şi găsească un loc de muncă, ori vor primi, în condiţiile legii, ajutorul social, iar copiii vor fi supravegheaţi de asistenţi sociali. Dar, problemele sociale nu sunt legate numai de oamenii fără venituri. Îmi propun să încurajez micii producători agricoli din satele aparţinătoare Devei, prin asigurarea de locuri gratuite pentru ei în pieţele agroalimentare de pe raza oraşului. De asemenea, pe lângă cele 1.000 de loturi de teren atribuite tinerilor, le vom pune la dispoziţie, gratuit, acestora şi câteva proiecte tip. Sunt conştient că fără să discut în permanenţă cu devenii, nu pot să apreciez corect „pulsul” oraşului, îmi propun să creez Consilii Consultative Cetăţeneşti în fiecare cartier şi sat aparţinător Devei, Micro, Viile Noi, Dacia, Gojdu, Centru, cu care să mă întâlnesc cel puţin o dată pe lună.
– În încheiere, haideţi să lămurim un aspect pe care contracandidaţii dumneavoastră îl tot aduc în atenţia  electoratului din municipiu.  Deşi eu consider că este o temă falsă, dar totuşi… De ce dumneavoastră, un brădean de baştină, candidaţi la Deva?
– Da! Am fost întrebat de multe ori acest lucru. Dacă e să găsim argumente istorice, atunci vreau să spun doar că moţii Avram Iancu sau Horea, Cloşca sau Crişan sunt la fel de iubiţi la Deva, ca şi la Brad. Apoi, sunt convins că mulţi dintre devenii care au făcut Deva acum cel mai modern şi mai frumos oraş din judeţul Hunedoara nu sunt născuţi şi nu au crescut aici. Eu de cel puţin 7 ani, pot să spun că stau în acest municipiu. Deci, cunosc foarte bine, atât problemele cu care se confruntă devenii, cât şi în bună parte, soluţiile la problemele lor. Cred că oamenii de aici vor avea înţelepciunea să voteze pe cineva care vine cu soluţii spre ei şi cu proiecte concrete şi nu oameni care, deşi stau de zeci de ani în Deva, n-au făcut nimic concret pentru comunitatea în care trăiesc. Mă bazez pe înţelepciunea oamenilor din acest frumos municipiu, care au dovedit-o şi în precedentele scrutinuri, că ştiu să facă deosebirea dintre un învingător şi un om de pluton.