REPERE MEDICALE. Astmul bronşic
Dr. Biochimist Manuela Ştef
Astmul bronşic este o afecţiune a căilor respiratorii, frecvent întâlnită, care constă în limitarea fluxului de aer din căile respiratorii, cauzată de inflamaţia cronică a acestora. Poate să apară în copilărie până la vârsta de şase ani, dar se poate manifesta şi în cazul adulţilor, când simptomele apar de obicei după 20 de ani.
Principalele cauze ale astmului bronşic sunt: factorii genetici, istoric de infecţii respiratorii virale şi expunerea timpurie la alergeni. Există de asemenea o serie de factori care pot declanşa simptome de astm: bolile respiratorii, efortul fizic intens, substanţele iritante din mediul înconjurător, alergenii (polenul unor plante, mucegaiul, părul animalelor, praful sau substanţele chimice), condiţiile meteorologice extreme precum umiditatea ridicată sau temperaturile scăzute şi emoţiile puternice. Persoanele care se confruntă cu astmul trebuie să evite expunerea la factorii declanşatori ai crizelor astmatice.
Primele semne ale astmului sunt dificultăţile de respiraţie şi tusea, care de cele mai multe ori apare în timpul nopţii sau dimineaţa sau în urma unui efort fizic intens. Alte simptome sunt: senzaţia de presiune în zona pieptului, dispneea sau senzaţia de sufocare şi respiraţia şuierătoare. Simptomele astmului sunt mai grave şi mai greu de controlat în cazul persoanelor supraponderale.
Cele mai importante măsuri preventive în combaterea crizelor astmatice sunt: spălarea frecventă a aşternuturilor şi păturilor, ştergerea prafului şi aspirarea regulată a covoarelor, verificarea umidităţii din locuinţă, evitarea fumatului şi a spaţiilor în care se fumează şi a stărilor emotive puternice (episoade de plâns sau de bucurie).
În cazul astmului bronşic se recomandă un regim alimentar sănătos şi echilibrat, în care se pune accent pe fructe şi legume proaspete, peşte, carne slabă, cereale integrale şi lapte parţial degresat. Trebuie evitate alimentele care conţin sulfaţi, tartrazină, salicilaţi, glutamat monosodic şi benzoat.
În cazul persoanelor astmatice se recomandă practicarea înotului, ideal în aer liber. Totodată, plimbările şi gimnastica prezintă un risc redus de declanşare a crizelor astmatice.
Tratamentul cu medicamente care controlează astmul poate preveni înrăutăţirea bolii şi ajută la menţinerea funcţiei pulmonare.
