Magdalena Şerban

Dacă în urmă cu 11 ani, apa era livrată de două ori pe zi la Geoagiu, acum, lucrurile stau cu totul altfel.

Pentru prezent şi viitor
Într-o conferinţă de presă organizată recent de primarul oraşului Geoagiu, Simion Mariş (foto), la care au participat consilierii locali şi oficialităţi ale judeţului Hunedoara, printre care şi prefectul Attila Dezsi, s-a făcut o trecere în revistă a tot ceea ce a însemnat  implementarea unor ample programe investiţionale, demarcate prin fonduri europene. Unul dintre acestea a fost câştigat în cadrul POR, Axa 5, Domeniul de Intervenţie 5.3, în valoare de 635.252 lei. Aflat la linia de finiş, proiectul a vizat creşterea atractivităţii zonei turistice Geoagiu, având la bază desfăşurarea unor activităţi integrate de promovare.
„Pe lângă apele termale, mai deţinem şi numeroase resurse naturale şi antropice, care nu s-au bucurat, de-a lungul anilor, de prea multă atenţie, implicit, promovare. Astfel, prin acest proiect s-au realizat 50.000 de pliante, 30.000 de fluturaşi, 23 de panouri descriptive, care vor fi montate până la finalul anului în curs, inserţii în publicaţiile naţionale de specialitate, precum şi un portal web în limbile română, engleză şi franceză, deja vizualizabil – www.turism-geoagiu.ro.“, a declarat Simion Mariş. Totodată, staţiunea balneoclimaterică a avut posibilitatea să beneficieze de promovarea la nivel naţional, a unei tradiţii locale de suflet. „Ediţia din acest an a Festivalului Naţional al Românilor de Pretutindeni «Ileana Rus» s-a desfăşurat cu ajutorul proiectului de creştere a atractivităţii zonei. Pe parcursul manifestărilor, s-a înregistrat un număr mare de turişti (aproape 20.000 – prezenţă record pentru istoricul acestui eveniment), veniţi atât de pe meleagurile hunedorene, cât şi din alte zări. Este un început bun pentru noi, ca imagine, însă trebuie precizat că nu este şi suficient”, a subliniat edilul din Geoagiu.

Modernizări pe linie
Ca o concluzie, primarul a făcut şi un bilanţ al reuşitelor. „Printr-un program european de anvergură, câştigat în premieră pentru judeţ (20 de milioane de lei), s-a urmărit dezvoltarea infrastructurii staţiunii. Iluminatul public stradal, reabilitarea drumurilor, modernizarea reţelei de canalizare şi staţia de epurare a apei au adus Geoagiu în rândul oraşelor civilizate. Exista riscul ca, în lipsa acestor investiţii, Staţiunea Geoagiu-Băi şi oraşul să rămână fără apă. Pierderile înregistrate pe reţea erau enorme, iar calitatea apei lăsa de dorit. A fost unul dintre cele mai grele proiecte coordonate de administraţia locală. Mai sunt multe de făcut, dar sunt sigur că împreună cu consiliul local şi cu înţelegere din partea locuitorilor, vom reuşi să ducem la bun sfârşit tot ceea ce ne-am propus”, a mai adăugat Mariş.

Prefectura, un sprijin constant
Cu toate că greutăţile nu l-au ocolit, iar supărările au fost mari, atunci când investiţiile s-au cam poticnit, iar cunoştinţele de-o viaţă i-au întors spatele, primarul a găsit mereu sprijin, ori de câte ori a bătut la uşa Prefecturii Hunedoara. „Mă bucur că Simion Mariş are multe probleme. Asta înseamnă că are şi multe de realizat. Îmi doresc ca prin atragerea de fonduri europene, sprijinul guvernamental şi al autorităţilor publice judeţene, staţiunea să devină o destinaţie turistică de excelenţă şi să creeze acea plusvaloare de care staţiunile din România nu beneficiază, deocamdată. Sunt sigur că Geoagiu-Băi va fi cel mai important obiectiv turistic din judeţul Hunedoara. Felicitări pentru ceea ce s-a realizat până acum“, a subliniat Attila Dezsi, prefectul de Hunedoara.

Magdalena Şerban

Recent, la Geoagiu-Băi, s-a desfăşurat consfătuirea naţională a inspectorilor şcolari de educaţie fizică şi sport, a directorilor cluburilor sportive şcolare independente şi a unităţilor de învăţământ cu program sportiv. Au participat profesori de profil din toată ţara, iar o temă aparte a constituit-o posibilităţile pe care le oferă staţiunea în prezent, prin bazele de tratament şi pregătire fizică, precum şi calitatea deosebită a aerului din zonă.

Veştile circulă repede, aşa că Simion Mariş (foto), edilul din Geoagiu, a vrut să le anunţe chiar el. „Începând cu anul 2012, în Geoagiu va funcţiona o bază sportivă modernă, care va permite echipelor aflate în cantonament să se antreneze în cele mai bune condiţii. Mai avem în vedere materializarea, în următoarea perioadă, a construcţiei unei săli de sport şi a unui bazin acoperit, care să ofere diferite facilităţi absolut necesare unui act sportiv de calitate. Era inadmisibil ca multe comune hunedorene să aibă baze sportive, iar noi, ca oraş, să nu avem. Un alt eveniment important  pe care Casa de Cultură «Ioan Budai-Deleanu» din Geoagiu îl va găzdui în data de 23 septembrie este Conferinţa Naţională a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, manifestare aflată sub egida organizaţiei judeţului Hunedoara. La această acţiune, sunt aşteptaţi 400-500 de participanţi, care vor prezenta lucrări având ca temă «echitatea şi calitatea în îngrijirile de sănătate acordate pacienţilor»“, a precizat primarul.

Sorina Popa

Bătălia din organizaţia PSD Geoagiu pentru desemnarea candidatului la postul de primar al oraşului pare să se fi tranşat, în urma efectuării unui sondaj de opinie, comandat de şefii de la judeţ.
 

Doi candidaţi, dar un singur loc
Pentru că şi actualul edil şef al oraşului, Simion Mariş (foto stânga), dar şi directorul Colegiului Agricol „Alexandru Borza”, Ioan Vălean (foto dreapta), vor să candideze pentru postul de primar al Geoagiului, din partea PSD, la alegerile din 2012, mai marii de la judeţ au fost nevoiţi să găsească o soluţie pentru a rezolva problema. Astfel, organizaţia judeţeană a PSD Hunedoara a comandat un sondaj de opinie. De fapt, este vorba despre unul în care apare Simion Mariş şi contracandidaţii la primărie de la celelalte partide, şi altul în care se află pe listă Ioan Vălean, şi posibilii adversari politici. În urma rezultatului, edilul şef al oraşului Geoagiu, Simion Mariş, a obţinut 72 la sută dintre voturile celor intervievaţi, iar Ioan Vălean a fost cotat cu 66 la sută.

S-a răzgândit, mai vrea o dată
„Am vrut să renunţ, să nu mai candidez pentru un nou mandat de primar. Dar, colegii m-au susţinut şi mi-au spus să mai candidez încă o dată. Am aşteptat să văd sondajul, iar acum, că stau cel mai bine în preferinţele electoratului, m-au decis să încerc să obţin un nou mandat la primărie”, a declarat primarul din Geoagiu, Simion Mariş.
În schimb, directorul Liceului Agricol din oraş, Ioan Vălean, contracandidatul lui Mariş, ne-a spus că, în opinia sa, „sondajul este măsluit”. „Aştept de la CURS, să confirme acest rezultat şi apoi mă hotărâsc ce fac”, ne-a declarat Ioan Vălean.

Magdalena Şerban

Sărbătoarea Sfintei Marii, mai precis ziua de 15 august, este o zi mare pentru inimile locuitorilor din Geoagiu şi nu numai, ea fiind dedicată cântecului popular şi totodată, celei care a lăsat în urma ei multă apreciere: interpreta Ileana Rus. Şi în acest an,  sărbătoarea a fost celebrată conform tradiţiei, staţiunea devenind un nucleu al folclorului  românesc.

Act cultural cu rezonanţă turistică naţională
De 12 ani, de marele praznic al Adormirii Maicii Domnului, Staţiunea Geoagiu-Băi strigă prezent la sărbătorire, iar de trei ani, festivalul dedicat îndrăgitei interprete Ileana Rus readuce cântecul popular în inimile localnicilor. „În urmă cu trei ani, pentru prima dată în staţiunea noastră, a avut loc Festivalul Naţional al Românilor de Pretutindeni „Ileana Rus”, în memoria cântăreţei pe care nu dorim să o dăm uitării, talentul ei rămânând alături de noi prin intermediul acestui eveniment. Nu ne-am oprit de atunci, iar de data aceasta, ediţia s-a desfăşurat pe baza fondurilor europene (printr-un proiect câştigat în premieră pentru judeţul Hunedoara, pe Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, din cadrul Programului Regional 2007-2013, în valoare de 635.252 lei). Pe parcursul manifestărilor, staţiunea a înregistrat un număr mare de turişti, veniţi atât de pe meleagurile hunedorene, cât şi din alte părţi, pentru a se alătura celor care serbează sfântul praznic”, a precizat Simion Mariş, primarul oraşului Geoagiu.

Program bogat
În ziua de vineri, s-a desfăşurat prima etapă a concursului destinat soliştilor vocali, dar şi un spectacol  susţinut de nume sonore ale folclorului românesc, ca: Mariana Stoica, Eugen Pistol, Eugen Mihăilă, Nelu-Ban Fântână, Ovidiu Olari, Elena Evsei, Constantin Bahrim, Dumitru Fărcaş  şi  Grupul  Folcloric Ieud. În cea de-a doua zi, a urmat partea secundă a concursului şi o altă seară de folclor, susţinută de artiştii care au performat şi cu o seară în urmă. Emoţiile concurenţilor au atins cote maxime duminică, în cadrul festivităţii de premiere. Marele premiu şi trofeul festivalului au mers la Andreea Haisan, din Bucovina, locul I a fost ocupat de Gabriel Dumitru, din Piteşti, pe locul  II  s-a clasat Luciana Ene,  din Gorj, iar pe locul III, Narcisa Băleanu din Drobeta-Turnu Severin. Seara s-a încheiat cu un concert folcloric susţinut de Ina Todoran, Mirela Mănescu, Ovidiu Homorodean, Ciprian Roman, Mariana Deac, Daniela Răduică, Dumitru Dobrican, Florentina şi Petre Giurgi, Ion Drăgan, Traian Jurchelea,  şi Ansamblul Naţional Transilvania din Baia Mare. Cum deja a obişnuit publicul din Geoagiu, Iuliana Tudor a fost cea care a dat glas prezentării, iar Elise Stan a fost preşedinta juriului. Ieri, de Sărbătoarea Sfintei Fecioare Maria, ziua a început, Taina Sfântului Maslu şi s-a încheiat, cum era şi firesc, cu un spectacol folcloric cu îndrăgiţi interpreţi de pe Valea Geoagiului.

Magdalena Şerban

Geoagiu îşi ia în serios titulatura de oraş, iar cum din orice urbe nu lipsesc blocurile, nici aici, nu se putea neglija dezvoltarea construcţiei de locuinţe.

Cererile în acest sens curg pe bandă rulantă către edilul oraşului Geoagiu, Simion Mariş (foto). Sunt mulţi tineri al căror vis este să aibă un apartament. “Avem mulţi doritori să închirieze acest tip de locuinţe, ceea ce subliniază în mod cert, necesitatea lor. Ne aflăm în stadiul în care am primit aprobare pentru indicatorii tehnico-economici a două blocuri ANL-uri, urmând finalizarea poiectului. Preconizăm ca din primăvara viitoare, să demarăm lucrările pentru cele două blocuri de nivel P+3E (vizavi de Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza“ din Geoagiu), cu o suprafaţă de  3.287 mp şi cu un număr total de 30 de apartamente (14 apartamente cu o cameră şi 16 cu două camere).  Atribuirea locuinţelor se va face conform criteriilor de selecţie ANL, în vigoare. Valoarea investiţiei este de peste şapte milioane de lei, inclusiv TVA, iar ordonatorul principal de credite este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin ANL (fondurile de la bugetul de stat sunt de 85 la sută plus contribuţia locală de 15 la sută). Este un pas important, atât pentru comunitate, cât şi pentru dezvoltarea zonei, ceea ce nu poate decât să mă bucure. După cum se vede, Dumnezeu ne-a mai surâs încă o dată”, a precizat Simion Mariş.

Magdalena Şerban

Deschiderea sezonului estival din acest an i-a surprins pe toţi cei care au călcat pragul staţiunii Geoagiu-Băi, aflându-se în plin proces de modernizare. Nu degeaba, staţiunii i s-a decernat, la Bruxelles „Premiul de Excelenţă” ca destinaţie turistică, titlu care nu numai că onorează, dar şi presupune menţinerea acestor standarde.
 

Investiţii în infrastructură
Raportându-ne la prezent, lucrările au evoluat şi se îndreaptă către pasul final de execuţie „A fost demarată reabilitarea infrastructurii în tot intravilanul localităţii, în prezent, un procent de aproape 70 la sută din investiţie fiind finalizat. De asemenea, ne putem lăuda cu prima şi cea mai performantă staţie de epurare a apelor uzate, ce va transforma, din nou, pârâul Clocota într-o apă curată. Lucrările la baza sportivă sunt şi ele în desfăşurare (amenajare gazon, vestiare, instalaţie de nocturnă etc.), la fel şi cele de reabilitare, dotare şi modernizare a căminului cultural din Bozeş. Tot pentru Bozeş, am depus un proiect pe mediu, pentru apă şi canal, iar în ceea ce priveşte lucrările la biserica din Geoagiu, acestea sunt pe ultima sută de metri, momentan, ajungându-se la partea de pictură“, precizează Simion Mariş (foto), primarul oraşului Geoagiu.

Festivalul naţional „Ileana Rus” continuă
Sărbătoarea Sfintei Marii, mai precis ziua 15 august, este o zi mare pentru locuitorii oraşului şi nu numai, ea fiind dedicată cântecului popular şi celei care a lăsat în urma ei multă apreciere: interpreta de cântece populare Ileana Rus. „În urmă cu trei ani, pentru prima dată în staţiunea noastră, a avut loc Festivalul Naţional al Românilor de Pretutindeni „Ileana Rus”, în memoria interpretei pe care nu dorim să o dăm uitării, talentul ei rămânând alături de noi prin intermediul acestui eveniment. Pe parcursul manifestărilor, staţiunea s-a bucurat de un număr record de turişti, peste 10.000, veniţi de pe meleagurile noastre, sau din alte părţi, pentru a se alătura celor care serbează sfânta sărbătoare. Anul acesta, prin intermediul fondurilor europene, ne vom putea bucura de acest festival din nou, pe parcursul a trei zile, timp în care ne vor încânta cu glasul lor, îndrăgiţi interpreţi de muzică populară din ţară şi din străinătate. Totodată, în duminica de 26 iunie, la Aurel Vlaicu se va sărbători Ziua Aviaţiei, în memoria celui care a fost pionierul aviaţiei române. Pe lângă slujba de liturghie, va avea loc un miting aviatic, un Te Deum la monumentul aviatorului şi un spectacol folcloric începând cu ora 16”, a mai subliniat primarul.

Magdalena Şerban

Deschiderea sezonului pentru staţiunea Geoagiu-Băi este strâns legată, în fiecare an, de data de 1 Mai. Cum lucrările sunt în  toi, se pare că vara va veni cu condiţii şi mai bune pentru turişti. Peste 100 de muncitori şi zeci de utilaje sunt angrenate în modernizarea staţiunii.
 

,,Să fim europeni”
Degeaba ai băi termale, izvoare cu proprietăţi vindecătoare şi zone de-ţi taie respiraţia, dacă nu ai infrastructură. Edilul oraşului Geoagiu, Simion Mariş (foto), a reuşit să obţină, în premieră în România, o finanţare de peste 20 de milioane de lei, de la Uniunea Europeană, pentru reabilitarea infrastructurii staţiunii. “Îi mulţumesc lui Dumnezeu că ne-a ajutat să avem parte de acest amplu proces de dezvoltare. În general, alimentarea cu apă, canalizarea şi infrastructura sunt esenţiale pentru orice comunitate. Totodată, sunt foarte mulţumit de faptul că lucrările din staţiune se derulează într-un ritm excelent, ţinând cont că au fost patru luni când nu s-a putut lucra. Meritul este al firmei Drupo, al cărei patron, Doru Doda, un om inimos şi care face tot posibilul ca termenul-limită să fie cu adevărat respectat, lucrându-se pe două, chiar trei schimburi. Aşa cum am promis, zona centrală a staţiunii va fi finalizată până în 1 mai. De asemenea, sistemul privat a pregătit hotelurile şi pensiunile, pentru un nou sezon, iar personalul primăriei, împreună cu cei de la Serviciul de gospodărire, au curăţat toate parcurile”, a declarat primarul Simion Mariş.
Pe de altă parte, lucrările de modernizare a Căminului Cultural din Bozeş (demarate prin Compania Naţională de Investiţii) vor fi finalizate în luna august. În urmă cu două săptămâni, s-a finalizat şi canalizarea menajeră în Gelmar şi iar acum câteva zile, a fost terminată şi cea din Aurel Vlaicu.

Unii s-au întors împotrivă
Ca în orice domeniu, există şi nemulţumiri, iar când acestea vin de la cine nu te aştepţi, durerea e pe măsură. “Dacă în urmă cu 11 ani, când am preluat frâiele comunităţii din Geoagiu, aici, apa era livrată de două ori pe zi, acum, lucrurile stau cu totul altfel. Totuşi, cu realizările din toţi aceşti ani, spre surprinderea mea, a şi început o precampanie electorală, astfel că aceia care mai ieri apreciau eforturile administraţiei şi ale mele implicit, acum încep să arunce cu pietre şi să denigreze. Nu ştiu dacă merită să plec urechea la aceste răutăţi voite, pentru că multă lume îmi spune că ar fi păcat ca după ani întregi în care m-am străduit să aduc fonduri şi investiţii majore, după ce staţiunii i s-a atribuit titlul de “destinaţie turistică de excelenţă”, să nu culeg şi roadele, într-un următor mandat”,  încheie Simion Mariş.

Andreea Lazăr

Mai mulţi localnici din satul Aurel Vlaicu se plâng că nu au primit ajutorul social pe ultimele două luni. Oamenii spun că au încercat să afle răspunsul la această situaţie, însă, sunt pasaţi de la o instituţie la alta.
 

„Nimeni nu ne spune nimic”
Reclamaţiile curg pe bandă rulantă la Primăria oraşului Geoagiu. Oamenii sunt nemulţumiţi că nici măcar acea sumă infimă nu le-a fost acordată pe lunile ianuarie şi februarie ale acestui an. „Nu ştim de ce nu primim banii. Am fost de mai multe ori la primăria din Geoagiu, dar angajaţii de acolo ne-au spus că ei nu mai acordă ajutoarele sociale din acest an, ci Direcţia pentru Prestaţii Sociale. Am întrebat şi acolo, dar nu am primit nici un răspuns”, a afirmat Nelu I., din satul Aurel Vlaicu. Aceeaşi problemă a fost semnalată şi de o altă localnică. „Vrem măcar să primim un răspuns când vom intra în posesia banilor. Nimeni nu ne informează nimic”, a spus Ana M.
Potrivit reprezentanţilor administraţiei locale, începând cu anul 2011, ajutoarele sociale vor fi distribuite de Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale (AJPS). „Noi nu mai avem atribuţii în acest sens. Cunosc situaţia oamenilor din Aurel Vlaicu, dar îi pot doar îndruma spre Agenţia din Deva. Cei de acolo ar trebui să îi lămurească pe oameni ce se întâmplă cu banii lor. Noi am trimis toate evidenţele cu cei care trebuie să primească ajutor social”, a declarat Simion Mariş, primarul oraşului Geoagiu.

La AJPS, nu se cunoaşte situaţia
Reprezentanţii AJPS Hunedoara spun că sunt cu plăţile la zi. Directorul instituţiei, Ştefan Fănică, a declarat că ajutorul social pentru luna ianuarie va fi  plătit oamenilor în perioada 22-25 februarie. „Nu ştiu care este situaţia la Aurel Vlaicu. Noi avem un grafic pentru efectuarea plăţilor. Probabil, aceşti oameni primeau ajutorul social pe luna în curs, până în prezent. Or, acum, acesta se plăteşte în luna în curs pentru luna anterioară. Probabil, sunt ceva neclarităţi şi la primărie. Vom verifica situaţia”, a conchis directorul AJPS Hunedoara.

Livia Botici

Deşi, în aparenţă autorităţile se fac că încearcă să stopeze defrişările masive din pădurile ţării noastre, în realitate, mafia lemnului continuă să prospere, în timp ce legile aberante nu fac decât să creeze neplăceri micilor proprietari de păduri. Este una din problemele cu care se confruntă şi primarul oraşului Geoagiu, el încercând să rezolve nemulţumirile oamenilor pe care îi reprezintă.

„birocraţie excesivă”
Spre exemplu, o persoană care are 30 de ari de pădure, nu poate să taie nici un copac, decât dacă se asociază cu altcineva şi să aibă împreună o suprafaţă care să depăşească 100 de hectare. Următorul demers pe care trebuie să-l aibă în vedere proprietarul de pădure pentru a-şi tăia proprii copaci este acela de a-şi face un amplasament şi de a semna un contract cu Ocolul Silvic, pentru ca pădurarii să-i păzească pădurea, bineînţeles, contra unei sume de bani. Apoi, trebuie să facă o cerere, pentru ca o persoană autorizată să vină să marcheze arborii care urmează a fi tăiaţi, care trebuie şi plătită, tot din banul omului. „Aceste condiţii sunt foarte greu de îndeplinit şi în proporţie de 99 la sută, nimeni nu le poate bifa pe toate. Birocraţia românească este excesivă şi nu face altceva decât să îngreuneze traiul de zi cu zi al cetăţenilor. Nu oamenii amărâţi fac defrişări masive, ei nu vor decât să aibă un lemn cu care să se poată încălzi iarna. Sunt foarte supărat pentru ceea ce se întâmplă şi voi face tot ce îmi stă în putere pentru a remedia problemele cu care se confruntă populaţia”, a declarat Simion Mariş (foto), primarul oraşului Geoagiu.

Amendă, pentru că a tăiat din pădurea lui
În cazul în care proprietarii de fond forestier sunt prinşi că nu au făcut toţi paşii despre care vă relatam mai sus, ei sunt amendaţi şi pot ajunge şi la închisoare. „Chiar a existat un caz, în urmă cu puţin timp, când un bărbat, unul dintre cei mai săraci din zona noastră, şi-a tăiat din propria pădure câţiva copaci, pentru a face focul. Când a ieşit cu lemnele din pădure, a fost prins de poliţie şi a luat 1.000 de lei amendă. Este inadmisibil ceea ce se întâmplă, cumva lucrurile acestea trebuie remediate”, mai spune primarul oraşului Geoagiu.

„Actele trebuie respectate”
Contactat de MESAGERUL HUNEDOREAN, şeful Ocolului Silvic din Geoagiu, Nicolae Pascu spune că „legile actuale sunt foarte prost gândite, însă lucrurile trebuie remediate de cei care se află la Bucureşti, întrucât ei au dreptul de a schimba o lege. Până atunci, actele normative trebuie respectate, chiar dacă ele sunt ineficiente şi ne îngreunează munca”.