Magdalena Şerban

Mare ne-a fost surprinderea să descoperim că în frumoasa comună hunedoreană Bretea Română, dintr-o crâşmă, s-a făcut o bibliotecă. Obişnuiţi cu vremurile acestea în care totul pare pe dos, ne-am aşteptat să răsară în plin centru de comună ditamai barul, care să-i „adăpostească“ pe cei cu „sete mare“, dar nu de cultură. Însă, nu doar faţada nouă a clădirii, ci şi cele aproximativ 9.000 de cărţi aşezate îmbietor pe rafturi, ne-au întărit convingerea că locul este destinat cunoaşterii şi socializării.

3.000 de dolari pentru tehnică

Programul Biblionet, demarat de Fundaţia Bill & Melinda Gates, prin care bibliotecile publice din România vor primi o finanţare de 26,9 milioane de dolari, a ajuns luni şi în comuna Bretea Română. După tăierea panglicii şi slujba de sfinţire a locului, şcolarii prezenţi, nerăbdători, au trecut la testarea propriu-zisă a celor patru calculatoare dotate cu căşti, cameră web şi microfoane, puse în slujba comunităţii, gratuit, câte opt ore pe zi, de luni până vineri.

„Am dorit să realizăm ceva constructiv pentru comunitate. Decât să fi lăsat această clădire în stadiul degradat în care ajunsese, mai bine am pus umărul şi i-am oferit o utilitate. Cum nu toată lumea are semnal la internet sau nu are posibilitatea să-şi achiziţioneze calculator acasă, sunt ferm convins că legătura unora cu cei dragi, aflaţi la distanţă sau divertismentul, modalitatea plăcută de învăţare şi petrecere a timpului liber, toate acestea îşi vor găsi locul aici. Doresc să mulţumesc în mod deosebit, şi pe această cale, Bibliotecii Judeţene Ovid Densuşianu pentru implicare“, declară Ioan Jurj (foto), edilul-şef al comunei Bretea Română. În ceea ce priveşte investiţia, valoarea acesteia se ridică la aproximativ 3.000 de dolari (patru calculatoare echipate complet audio-video, scanner, imprimantă, videoproiector şi ecran de proiecţie), exceptând partea de soft şi licenţe.

Reţele de alimentare cu apă a satelor

Să nu credeţi că administraţia locală din Bretea Română le-a adus internet localnicilor şi gata, investiţiile s-au oprit aici. Nu au fost uitate doleanţele comunităţii, dar nici promisiunile pentru dezvoltare a acesteia. Astfel, căminele culturale din satele Vâlcele, Covragiu şi Băţălar se află în curs de modernizare, fiecăruia atribuindu-i-se câte 150.000 lei din bugetul local. O altă investiţie, tot în curs de implementare, ţine de extinderea alimentării cu apă în localităţile Bretea Română (30.000 lei), Covragiu (70.000 lei), Măceu (10.000 lei), Vâlcelele Bune (15.000 lei) şi Ocolişu Mare (6.000 lei). Toate costurile au fost suportate de bugetul local.

„Ne-am străduit să facem totul ca la carte şi să ne drămuim bine banii şi aşa puţini, în aceste vremuri de răscruce financiară. Însă, ceea ce ne bucură foarte tare este faptul că avem un consiliu local unit, care face tot posibilul ca deciziile luate împreună să fie cât mai bune pentru dezvoltarea comunităţii locale. Un alt motiv de bucurie este un proiect european pe Măsura 322, declarat eligibil şi care îşi aşteaptă finanţarea, în sumă de 2,5 milioane de euro. Proiectul vizează reţeaua de canalizare, infrastructura, Căminul Cultural din Bretea Română şi înfiinţarea unui centru after-school în centrul de comună“, ne mărturiseşte, mulţumit, Ioan Jurj.

Investiţii în infrastructură

Pe lista proiectelor finalizate tot din bugetul propriu al primăriei mai este trecută regularizarea rigolei din satul Măceu (22.000 lei), iar în curs de finalizare mai sunt regularizarea pârâului din satul Ruşi (35.000 lei), a pârâului Bretea Română (10.000 lei), execuţia unui pod peste drumul DC59A, între Vâlcelele Bune şi Gânţaga (40.000 lei) şi a unui pod peste Valea Măceului, sat Măceu (20.000 lei).

În această toamnă, se va finaliza şi pietruirea străzilor din toate satele din comună (60.000 lei), iar pentru modernizarea uliţei Moghioruţa din satul Ruşi, există un proiect tehnic în valoare de 6.000 lei.

Modernizarea drumului DJ668 dintre Gânţaga – Covragiu – Bercu – Bucium – Subcetate este o lucrare la nivel comunal, dar de data aceasta, făcută de Consiliul Judeţean, la fel ca şi cea a DJ668C, Băţălar – Chitid, care se află deja în curs de finalizare, fiind turnat covorul asfaltic.

Cât despre iluminat public şi şcoli, „condiţiile sunt mai bune ca la oraş“, după cum ne spune şi edilul-şef, acestea fiind modernizate 100 la sută.

Maximilian Gânju

Administraţia publică din Aninoasa aşteaptă ultima tranşă de bani de la Guvern, pentru a finaliza podul peste Jiu, care leagă oraşul de restul Văii Jiului.

Pentru cele 5.000 de persoane care trăiesc în Aninoasa, podul de peste Jiu este o rută vitală, iar construcţia veche de zeci de ani riscă să se prăbuşească în orice clipă. Edilii au primit finanţare după ani de solicitări, pentru a construi un alt pod şi au primit bani, însă acum, când construcţia este aproape gata, ultima tranşă de bani întârzie.

„Aşteptăm banii de la guvern şi sperăm să dăm în folosinţă podul până la sfârşitul acestui an. Dacă am avea bani, l-am termina imediat şi avem prevăzute şi nişte lucrări de apărare a gospodăriilor din zona aceea, case care aveau probleme cu revărsarea Jiului”, precizează Ilie Botgros, primarul localităţii.

Nu este singurul proiect din Aninoasa pentru care executivul a „uitat” să trimită finanţare. Ecologizarea fostei mine a localităţii este întârziată, după ce Guvernul României nu şi-a achitat cota parte în baza acordului semnat cu Banca Mondială pentru acest proiect.

Livia Botici

Ieri, la Judecătoria Deva, s-au aflat pe rolul instanţei două dosare ale „Aurarilor”. Unul dintre martorii audiaţi a declarat că, deşi i-a spus, în urmă cu câţiva ani, şefului de post al comunei Orăştioara de Sus, că în zona Căprăreaţa, au fost descoperite 10 brăţări dacice, omul legii nu a făcut nimic pentru a-i trage la răspundere, căutătorii de comori. La termenul de judecată de ieri, fostul şef de post, Alexandru Gogan, nu a fost prezent pentru a răspunde acuzaţiilor care i s-au adus.

„Nu vreau să comentez nimic”

Dosarul „Aurarii 3” a ajuns, ieri, pentru prima dată, pe masa instanţei Judecătoriei Deva. În această cauză, sunt învinuiţi de furt calificat cinci bărbaţi: Alexandru Gogan, fostul şef de post al comunei Orăştioara de Sus, comisarul Alexandru Todorescu, din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale al Poliţiei Deva, omul de afaceri Eugen Dudaş, Stănilă Răduţ Crişan şi Sâmu Marian Crişan. La primul termen de judecată al dosarului, singurul prezent în sală a fost comisarul Alexandru Todorescu. Acesta nu a dorit să declare nimic presei, referitor la faptul că este acuzat de protejarea unui grup infracţional, dar a promis că pe viitor, va face dezvăluiri. „Nu vreau să comentez nimic din acest dosar în faza în care este acum. După ce acţiunea va înainta pe fond, voi face declaraţii şi voi dezvălui mai multe elemente necunoscute”, a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN, comisarul Alexandru Gogan. Procesul a fost amânat până în data de 9 noiembrie, pentru ca autorităţile române să aibă timp să ia legătura cu cele din Spania, în vederea citării fostului şef de post Alexandru Gogan, care este fugit din ţară, din anul 2005.

„Mărgan m-a ameninţat cu moartea”

În cel de-al doilea dosar al „Aurarilor”, care se află pe rolul instanţei încă din anul 2009, unul dintre martorii audiaţi, un bărbat din Grădiştea de Munte, Florin Râmbetea (foto), a făcut declaraţii halucinante. „În barul inculpatului Ilie Luncan, din Orăştioara de Sus, i-am cunoscut pe trei dintre căutătorii de comori, condamnaţi în primul dosar. În luna mai 2000, împreună cu aceştia, am mers la detecţii în situl Căprăreaţa şi am descoperit într-o groapă, 10 brăţări spiralice. Eu ştiam că ei sunt speologi, pentru că aşa se prezentaseră atunci când m-au rugat să îi ajut. După descoperire, am mers în apartamentul unuia dintre ei, la Deva, şi am petrecut, de bucuria acelei reuşite. Nu ştiam însă ce va urma… Nervos că voi primi şi eu o parte din bani, unul dintre cei trei a vrut să mă omoare, dar am fost apărat de altul dintre ei. El m-a dus în Sibiu, acolo unde am stat mai bine de o lună, pentru a nu fi prins. Îmi era frică… La un moment dat, cel care m-a ascuns la Sibiu m-a dus înapoi acasă, la Grădiştea de Munte. După câteva luni, doi dintre cei trei, însoţiţi de Mărgan (n.r. Cornel Crâznic), care era bodyguard-ul lor, m-au căutat din nou şi mi-au dat 15.000 de mărci, drept recompensă. După ce am luat banii, Mărgan mi-a spus că, dacă suflu o vorbă despre brăţări, îmi va tăia mâinile şi îmi va da un glonţ în cap. Abia atunci mi-am dat seama că acei oameni nu erau speologi şi, de fapt, ceea ce făceau ei era împotriva legii.

Am hotărât să spun totul poliţiei şi am mers la şeful de post al comunei Orăştioara de Sus, căruia i-am relatat totul. Din păcate, deşi i-am povestit cu lux de amănunte, despre furtul brăţărilor dacice, Alexandru Gogan nu a făcut nimic pentru a stopa detecţiile şi activitatea acelor persoane”, a declarat martorul Florin Râmbetea, în faţa instanţei de judecată.

Livia Botici

Trei tineri certaţi cu legea au intrat cu forţa peste un bărbat, din municipiul Lupeni, şi, sub ameninţarea cuţitului, l-au silit pe acesta să le dea puţinii bănuţi, pe care reuşise să-i strângă din pensie. După ce au intrat în posesia banilor, tâlharii şi-au bătut şi tăiat cu cuţitul victima, apoi, au dat bir cu fugiţii.

Tăiat la gât şi pe picioare
Incidentul s-a petrecut duminică seara, în jurul orei 21, la marginea municipiului Lupeni. Pentru că deja se înnoptase, bărbatul, de 65 de ani, care locuia singur, a încuiat uşa casei sale şi se pregătea de culcare. La un moment dat, a auzit că mai multe persoane încearcă să intre în locuinţa lui, dar, până să facă ceva ca să se poată apăra, trei tineri au reuşit să pătrundă înăuntru. Având un cuţit în mână, unul dintre tâlhari l-a ameninţat pe bărbat, spunându-i că, dacă nu îi dă toţi banii pe care îi are strânşi, îl va ucide. De frică, lupeneanul le-a dat celor trei tineri, cu vârste cuprinse între 21 şi 28 de ani, suma de 200 de lei, bani pe care reuşise să îi pună deoparte, din pensie, pentru a-şi cumpăra medicamente. Tâlharii nu s-au mulţumit cu „averea” de care au făcut rost, ci au început să-şi lovească victima, cu pumnii şi cu picioarele. La un moment dat, pentru a-l teroriza, au luat cuţitul, cu care îl ameninţaseră că-l omoară şi i-au crestat pielea în zona picioarelor şi a gâtului. Apoi, cu banii în buzunar, tinerii au golit frigiderul de mâncare, au furat telefonul mobil al bărbatului şi au plecat din casă.

Au fost arestaţi
Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, este foarte posibil ca tâlharii să fi acţionat la pont, întrucât unul dintre ei ar fi lucrat, în urmă cu puţin timp, în apropierea casei bărbatului. Victima a fost găsită, după câteva ore, de fiul său, care venise să-l viziteze. „Acesta a alertat de urgenţă poliţia şi imediat, pe baza semnalmentelor comunicate de către victimă, am întocmit o listă de suspecţi, iar în cursul nopţii de duminică, spre luni, am reuşit să-i prindem pe toţi trei. Bărbatul a fost transportat la spital, fiind diagnosticat cu traumatism cranio-cerebral şi multiple echimoze, suferite în urma loviturilor. Cei trei suspecţi au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile, cerere acceptată de magistraţi. Drept urmare, aceştia îşi vor petrece următoarele 29 de zile în arestul Poliţiei municipiului Deva”, a declarat comisarul şef Romeo Amurăriţei, şeful Poliţiei municipiului Lupeni.

Echipa de rugby Ştiinţa Petroşani va susţine, azi, de la ora 10:00, pe teren propriu, ultimul joc din play-out în Divizia Naţională. Jucătorii pregătiţi de Alexandru Lupu vor da piept cu CSM Bucureşti, una dintre cele mai în formă grupări ale momentului. Cu toate că Ştiinţa va retrograda oficial din Divizia Naţională, petroşănenii vor evolua în viitorul sezon tot în Divizia Naţională. Motivul? La anul, Divizia Naţională va fi cotată ca al doilea eşalon valoric, în timp ce echipele de top, precum Steaua, Dinamo sau Baia Mare vor evolua în Superligă.

Atletul veteran din Vulcan, Eugen Cârlejan (foto), a câştigat proba de doi kilometri pe teren variat, desfăşurată în cadrul Crosului Castanelor, ce a avut loc la Baia Mare. „A fost un concurs destul de greu, dar având în vedere faptul că eu mă pregătesc de obicei pe drumuri forestiere, am fost avantajat faţă de ceilalţi adversari”, a spus Eugen Cârlejan. Atletul va participa şi la Crosul Unirii de la Alba Iulia, ce va avea loc la începutul lunii octombrie.

Cică un politician cu vechi state de serviciu într-unul dintre cele mai importante partide din ţară, om cu îndelungată experienţă şi în administraţie, aflat de vreo doi ani şi în Parlament, iar de curând ajuns în fruntea organizaţiei judeţene a partidului din care face parte, s-a prezentat la preşedintele formaţiunii politice amintite, cu lista echipei sale de conducere. Şeful cel mare de la Bucureşti a citit-o cu atenţie, vorbesc surse care se dau bine informate, şi apoi, mirat, l-a întrebat pe omul nostru, de unul şi de altul de pe lista respectivă, de care el n-a auzit niciodată. Mai mult, cică l-ar fi întrebat şi de anumiţi primari, de care big-boss-ul ştia că au rezultate bune, dar pe lista cu pricina, ei nu apăreau. Poate altă persoană în locul politicianului de care facem vorbire s-ar fi pierdut cu firea, dacă era luat aşa din scurt la întrebări. Dar omul nostru s-a ţinut tare pe poziţie şi s-a descurcat de minune, spunându-i şefului că toţi cei pe care el nu-i ştie sunt tineri membri de partid, cu rezultate bune şi, mai ales, de mare perspectivă. Cum boss-ul cel mare este şi el tânăr, se înţelege că n-a mai comentat nimic şi a aprobat echipa propusă din judeţ.

Vorbesc gurile rele că un edil dintr-un oraş aflat în zona de sud a judeţului va avea cât de curând mari probleme, deoarece băieţii de la anticorupţie, dar şi cei de pe la judiciar din judeţ, sunt pe punctul de a finaliza un dosar voluminos, în care sunt puse cap la cap câteva mari matrapazlâcuri făcute de el în anii de când se află în fruntea obştei respective. Acum, să nu credeţi că omul nostru n-are şi el informaţii în acest sens şi nu ştie că poteraşii sunt gata-gata să-l găbjească. Dar stă relativ liniştit, deoarece nu este prima oară când a fost cercetat şi a ieşit basma curată. În plus, mai are şi el câţiva susţinători cu greutate, adevăraţi greuceni, prin Capitală, care la o adică pot să-i facă pe cei care-l caută prea serios pe la ouă, s-o lase mai moale şi să pună batista pe ţambal. Chiar suntem curioşi să vedem dacă zvonerii din sudul judeţului au informaţiile de la prima mână, sau edilul cu pricina poate să stea în continuare liniştit.

S-ar putea ca analogia pe care o voi face în acest editorial să-mi aducă multă dezaprobare şi poate chiar mai mult decât atât. Risc totuşi să o fac, pentru că exprimă un mod de a vedea lucrurile, atât din partea celor care conduc, cât şi a celor conduşi.
Pentru a fi corect, voi preciza de la început că sunt nefumător.
La nivel european, a fost interzis fumatul. La început, tuturor li s-a părut o formalitate, nu doar în România, ci în toată Europa. Apoi, s-a dovedit că este cât se poate de serios. Reglementări drastice, pachete de ţigări cu fotografii de speriat, dar mai ales, obligativitatea localurilor de a amenaja spaţii speciale pentru fumători sau chiar de a exclude fumatul. În ultimii vreo doi ani, din ce în ce mai mulţi occidentali fumează pe trotuare. E inestetic, mai ales în cazul femeilor, dar este rezultatul faptului că localurile, de orice categorie, nu mai permit fumatul. Barurile, restaurantele, pizzeriile, cafenelele sunt pline, dar nimeni nu fumează. Scena este valabilă începând cu frontiera de vest a României, deci din Ungaria încolo, inclusiv.
Ce s-a întâmplat în România? Exact opusul a ceea ce s-a petrecut în restul Uniunii Europene. La noi, localurile au afişat cât au putut mai vizibil, anunţuri de genul „Aici, fumatul este permis”. Nefumătorii s-au văzut înghesuiţi în cămăruţe minuscule, neaerisite, că doar nu era nici un patron fraier să-şi consume spaţiul pentru ei. N-au chef să fumeze? Să meargă în altă parte. În scurt timp, nici separeurile alea nu au mai existat. Nefumătorii, deşi statistic sunt majoritari, n-au decât să suporte, pentru că ceilalţi oricum sunt nepăsători. Cunoaşteţi desigur situaţia. Nu există intenţia unui nefumător de a renunţa la fumat, în ideea că i-ar putea deranja pe ceilalţi, fie ei adulţi sau copii.
Similitudinea cu alte situaţii este evidentă. Dar nu la mentalităţi vreau să mă refer, ci la modul de aplicare a legii. Nici prin cap nu le-a trecut celor care trebuia să o aplice, să impună respectarea ei. Mai mult – nu numai că nu s-a aplicat, dar s-a procedat exact pe dos. Nu s-a încercat nici măcar o adaptare inteligentă, ci a fost o respingere ostentativă, bazată pe o îndelungată obişnuinţă a unui popor de a spune „zicem ca ei şi facem ca noi”. Acum, eu nu zic neapărat să copiem fără discernământ orice ne vine de dincolo, dar mi se pare simptomatic pentru situaţia de astăzi a României, faptul că din toate ţările UE, doar la noi e altfel.

l şofer de autoturisme şi camionete – 2; l şofer autocamion-maşină de mare tonaj – 5; l secretar administrativ – 1; l ospătar (chelner) – 1; l operator producţie rtv – 2; l operator maşini refrigeratoare (conservare prin frig) – 1; l muncitor necalificat la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii – 2; l muncitor necalificat la demolat clădiri, zidărie, mozaic, faianţă, gresie, parchet – 6; l muncitor necalificat la ambalat produse sub formă de praf şi granule – 1; l muncitor necalificat la ambalat produse solide şi semisolide – 1; l inspector (referent) resurse umane – 1; l gestionar depozit – 1; l facturist – 1; l contabil – 1.

Haralambie Vochiţoiu, preşedintele PSD Petroşani

Pentru că, după ce a fost prins de poliţiştii de la serviciul rutier conducând autoturismul cu peste 100 de kilometri pe oră în localitate, tot el s-a supărat că informaţia a fost făcută publică, ajungând la presă.

Lunella Maier, antrenoare de tenis

Pentru că tinerele tenismene de la SCM Deva, pe care le antrenează ea, obţin în mod constant rezultate bune, recent, echipa de fete a clubului cucerind titlul de vicecampioană naţională.

Echipa de popice Inter Petrila a învins, pe teren propriu, pe Electro Koracell Tg. Mureş, cu scorul de 7-1 (3372 p.d. – 3180 p.d.) în etapa a IV-a a Diviziei Naţionale. Cei mai buni lansatori ai celor două formaţii au fost Ioan Hordilă – 612 p.d., respectiv Boer Laszlo – 545 p.d. În această etapă a  stat Siderurgica Hunedoara, pentru că Foresta HLV Tălmaciu s-a retras din campionat. În clasament, Inter Petrila este pe locul I (6 puncte din patru meciuri), CFR Cluj e pe doi (4 puncte din trei meciuri), iar Siderurgica Hunedoara e pe ultimul loc cu zero puncte.

Potenţialul turistic al staţiunii balneo-climaterice Geoagiu-Băi, din judeţul Hunedoara, este prezentat, astăzi, la Bruxelles, după ce un proiect al administraţiei locale a câştigat concursul naţional „EDEN – Destinaţii europene de excelenţă“, organizat în România de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Posibilităţile de tratament

„O delegaţie formată din reprezentanţi ai administraţiei locale şi ai oamenilor de afaceri care se ocupă cu activităţile de turism în staţiunea Geoagiu-Băi se află la Bruxelles şi va fi premiată în cadrul Galei Premiilor EDEN 2010, ca destinaţie turistică de excelenţă a României“, a declarat, ieri, primarul oraşului Geoagiu, Simion Mariş. Potrivit acestuia, la standul de promovare al Staţiunii Geoagiu-Băi, vor fi prezentate frumuseţile zonei, posibilităţile de tratament balnear, facilităţile de care pot beneficia turiştii şi serviciile oferite acestora de către proprietarii de hoteluri şi pensiuni.

O pagină proprie pe site-ul oficial

În calitate de câştigătoare a concursului naţional EDEN, staţiunea Geoagiu-Băi beneficiază de un clip video de prezentare, realizat cu finanţare din partea Comisiei Europene, materialul video urmând să fie postat în scopuri de promovare pe site-ul www.edenineurope.eu. Staţiunea va mai avea şi o pagină proprie, pentru a se face cunoscută, pe site-ul oficial EDEN, şi va fi inclusă în Reţeaua Destinaţiilor Europene de Excelenţă, care facilitează schimbul de experienţă în vederea dezvoltării durabile.Cu o capacitate de peste 2.000 de locuri, Geoagiu-Băi a fost clasificată ca staţiune turistică de interes naţional în anul 2008.

Proiectul EDEN „European Destinations of Excellence“ a fost lansat în anul 2006, de Unitatea de Turism / Directoratul General pentru Întreprinderi şi Industrie a Comisiei Europene şi vizează obiectivele majore ale politicii europene din domeniul turismului, respectiv durabilitate, decongestionarea destinaţiilor clasice, combaterea sezonalităţii, redirecţionarea fluxurilor de turişti către destinaţii non-tradiţionale şi crearea de reţele între operatorii din sectorul turistic. (A. Năstase)

Antrenorul echipei Minerul Lupeni, Ionel Augustin (foto), a acuzat arbitrajul şi la finalul partidei din deplasare cu ACU Arad (scor 0-1, gol încasat în minutul 90). tehnicianul le-a reproşat fluieraşilor maniera de arbitraj şi le-a cerut socoteală în faţa vestiarelor, astfel că riscă să fie suspendat pentru injurii. Nu este pentru prima dată în acest sezon, când cei de la Minerul Lupeni au reproşuri la adresa arbitrilor. Pentru primele „plângeri”, aduse la adresa centralului Marius Bocăneală, „minerii” au fost sancţionaţi financiar de către FRF.

Ciprian Marinuţ

Neînvinse până în etapa a V-a a Campionatului „RealSport” de minifotbal amatori Deva, echipele Liverpool şi Autonet au făcut show în partida directă disputată duminică. Derby-ul a avut goluri frumoase, faze superbe, adrenalină, două răsturnări de scor şi un autogol, care a dat verdictul în ultimul minut de joc, 4-3, în favoarea „cormoranilor”.

Ţânţăreanu şi-a înţepat echipa
Curtean (min.5) a deschis scorul pentru Liverpool cu un şut de pe banda stângă la colţul lung, iar Hârceagă (min.14) a majorat diferenţa (2-0), punând latul de la doi-trei metri la centrarea aceluiaşi Curtean. La 2-0, Liverpool s-a culcat pe-o ureche, iar „linia tânără” de la Autonet a întors scorul. Andrei Stoica (min. 15 şi 21) a reuşit o dublă, înscriind, întâi, după un corner şi apoi cu un şut din unghi, la care a greşit şi portarul Atanasiu. Măluţan (min. 24), pasator la primul gol, a dus scorul la 3-2 pentru Autonet, cu o torpilă, după o nouă lovitură de la colţul terenului. Ploaia englezească de după pauză le-a priit celor de la Liverpool. Bodea (40) a reuşit să egaleze (3-3) după un corner executat de Curtean. Verdictul partidei l-a dat, în ultimul minut, fostul jucător şi antrenor de la Aurul Brad, Nicu Ţânţăreanu care a deviat cu capul în propria poartă şi a înscris golul victoriei, 4-3, pentru Liverpool.

Încă două imperfecte
Etapa desfăşurată la sfârşitul săptămânii a marcat pierderea perfecţiunii pentru încă două echipe care câştigaseră tot în primele cinci etape. Grawe a suferit un eşec usturător, scor 1-8, cu lidera E.F.C. Anonimii, iar Primavera Design a fost învinsă cu 6-2 de Sews I. Scorul etapei a fost reuşit de lidera seriei I, Avantaje II, care a  dispus cu 16-1 cu Big-Eco. Cel mai dramatic meci al rundei le-a avut ca protagoniste pe echipele  Pera BMW şi Quasar. Cei de la Pera BMW au condus surprinzător cu 4-1 la pauză, dar în repriza secundă, au rămas fără „benzină“ şi au fost egalaţi, scor 4-4.

Club Jiul merge şnur în Liga a IV-a, acolo unde este neînvinsă şi are patru victorii şi un egal. Jucătorii petroşăneni au câştigat în ultima etapă cu scorul de 6-0 partida cu CNS Cetate Deva, prin golurile marcate de Firan – 2, Cândea – 2, Moldovan şi Radu Cosmin.
Rezultatele alb-negrilor sunt cu atât mai demne de laudă, cu cât jumătate dintre titularii echipei sunt elevi la liceele din Petroşani. „Se ţin şi de şcoală, şi de fotbal. Cred că avem şanse să promovăm chiar în acest sezon în liga a treia”, a afirmat vicepreşedintele clubului, George Boboc.

Ciprian Marinuţ

Patru jucători şi antrenorul echipei CS Vulcan au fost puşi la zid de Comisia de Disciplină a A.J.F. Hunedoara, după incidentele de la meciul cu Inter Petrila. Alin Simota (foto), patronul de la Club Jiul, a fost şi el suspendat şase etape, pentru că l-a înjurat pe arbitru la meciul cu Aurul Certej.
 

Pedepse exemplare
Vinovaţii pentru incidentele de la partida Inter Petrila-CS Vulcan (2-1) plătesc cu vârf şi îndesat atitudinea ostilă avută faţă de adversari şi de arbitrul Denis Haidiner (Hunedoara). Jucătorul Viorel Roşian (CS Vulcan) a fost suspendat un an şi amendat cu 1.000 de lei pentru lovirea arbitrului cu palma. Antrenorul Marius Szoradi, tot de la CS Vulcan, va sta pe tuşă şase luni şi va achita la casieria AJF suma de 100 de lei, pentru lovirea cu capul în faţă a unui jucător advers. Alţi doi sportivi eliminaţi de arbitru, Adrian Roşian şi Florin Rus, au fost suspendaţi 12 etape şi amendaţi cu câte 300 de lei pentru scuiparea arbitrului. Cea mai mică pedeapsă, o etapă suspendare şi 25 de lei amendă, a încasat-o Alin Miculescu (CS Vulcan), eliminat de arbitru pentru cumul de cartonaşe galbene. CS Vulcan a fost amendată cu 115 lei, pentru că a avut patru jucători eliminaţi în acest joc.

Legea-i lege pentru toţi
Cea mai cunoscută „victimă” a Comisiei de Disciplină a AJF Hunedoara este însă Alin Simota, patronul de la Club Jiul. Cunoscut pentru intensitatea la care trăieşte meciurile, Simota a fost suspendat şase etape, pentru că a pătruns pe terenul de joc şi i-a adus injurii arbitrului la meciul Club Jiul Petroşani – Aurul Certej (scor 3-0).
Şi alţi „clienţi” ai Comisiei de Disciplină au fost suspendaţi sau amendaţi pe măsura abaterilor comise. Echipa de juniori Aurul Brad a fost sancţionată cu 23 lei penalitate sportivă, pentru că a acumulat şase avertismente în cursul aceluiaşi joc, iar CS Ghelari şi Sargeţia Bretea Română (seniori) vor plăti 40 de lei pentru acumularea a cinci avertismente într-un meci. Două etape suspendare şi o amendă de 20 de lei a încasat şi Claudiu Ghiura, antrenorul secund de la Primavera Deva, care a pătruns pe teren şi a protestat la deciziile arbitrului la meciul CFR Simeria – Primavera Deva (juniori C).

La fel cum astrele, zodia sau cifrele zilei de naştere (sau din contul bancar) ne influenţează viaţa şi destinul, se spune că şi numele poate avea un cuvânt greu de spus în acest sens. Această teorie se demonstrează din plin, spun gurile rele, la Unitatea Teritorială Comercială (UTC) a unei firme devene, care dă marfă la tot cartieru’ (de fapt, la toată lumea pentru că deţine un monopol), unde şefă este o persoană cu numele de familie împrumutat de la cei care nu aud. Cică, respectiva unitate comercială a rămas prin modul de lucru în epoca a căror iniţiale (UTC) le poartă cu mândrie comunistă. Unitatea care are ca principală atribuţie întocmirea sau reînnoirea de contracte pentru clienţii noi sau vechi, are întâi de toate, un program de funcţionare prin care îşi bate joc de oameni. Astfel, biroul respectiv este deschis doar până la amiază, iar cei care nu pot veni în acest interval, pentru că lucrează, sunt obligaţi să apeleze la prieteni sau să-şi ia o zi de concediu. Pentru tineri, trebuie precizat că în epoca de aur şi la Miliţie, la serviciul buletine, era o zi pe săptămână în care se lucra după-masă… În plus, la noul UTC, procedura este deosebit de încâlcită şi completarea şi semnarea contractului durează între 40 şi 45 de minute, astfel că e mereu coadă şi se poate întâmpla să nu rezolvi chiar de la prima încercare. Şi nu există posibilitatea de a face măcar programări. Iar pentru ca tacâmul să fie complet, şefa îşi face din nume, renume şi nu vrea să audă nemulţumirile oamenilor, supăraţi că pierd timp preţios la cozi şi că riscă amenzi pentru un banal contract. Angajatele au spus că ele au avut mai multe idei pentru îmbunătăţirea sistemului de lucru, de la schimbarea programului la modificarea procedurii, însă măreaţa şefă le-a pus cu botul pe labe. Totul e posibil, pentru că firma respectivă deţine monopol şi are clienţii la picioare, iar şefa are un spate bine susţinut politic.

Dacă lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba, un consilier portocaliu dintr-un oraş din sudul judeţului şi-a schimbat maşina veche cu una nouă, dar nu şi numărul de înmatriculare cu iniţialele partidului din care face parte. Respectând îndemnurile cârmaciului de la centru de a cumpăra produse româneşti, omul şi-a dat vechiul Logan pe o mai şmecheră Dacia Duster. Gurile rele spun că noul posesor de Duster nu a devenit brusc un fan al ieşirilor montane şi că nu avea nevoie obligatoriu de o maşină de teren, ci că va folosi noua achiziţie pe post de aspirator de femei. Păstrarea numărului de înmatriculare e pusă de cârcotaşi pe seama fricii de mai marii partidului, dar şi pe posibilul profit în relaţia cu „oamenii legii” de la rutieră, adus de respectivele iniţiale.

Sorina Popa

Noul preşedinte al organizaţiei PSD Hunedoara, Laurenţiu Nistor (foto), şi-a ales echipa cu care va lucra în acest mandat.

Astfel, în postul de prim-vicepreşedinte al PSD Hunedoara, a fost desemnat Sorin Vasilescu. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Rus, va fi secretar executiv al organizaţiei judeţene a PSD, iar Ioan Ştaier, trezorier. De asemenea, au fost aleşi 21 de vicepreşedinţi: Bianca Farcaş, Ciprian Achim, Ovidiu Bălan, Marin Coltescu, Damian Diniş, Doru Gaita, Simion Mariş, Mihai Mureş, Silviu Nan, Cosmin Nicula, Tiberiu Pasconi, Dumitru Răscolean, Dumitru Rădoi, Cristian Resmeriţă, Emil Rîşteiu, Ioan D. Rus, Simion Spiridon, Marcel Socol, Haralambie Vochiţoiu, Natalia Intotero şi Liliana Ţolaş. Se pare că fostul lider al pesediştilor hunedoreni, primarul Bradului, Florin Cazacu, nu a fost agreat pentru a face parte din noua echipă de conducere, motiv de nemulţumire pentru mai mulţi primari din judeţ.

Liliana Ţolaş şi-a anunţat intenţia de a candida

Deputatul Laurenţiu Nistor, preşedintele PSD Hunedoara, a declarat, după şedinţa de alegere a noii formule de conducere că „am încercat să construiesc o echipă cu care să pot lucra. Nu voi accepta ca toate aceste persoane să fie doar cu numele şi să nu facă nimic. L-am desemnat pe Sorin Vasilescu prim-vicepreşedinte, deoarece Valea Jiului, datorită rezultatelor obţinute la alegeri, îşi merita o asemenea funcţie. Numai în acest fel, putem ţine unită organizaţia judeţeană”.

În ceea ce priveşte candidatul pentru alegerile parlamentare parţiale din Colegiul Haţeg, Nistor susţine că va fi organizat un sondaj. „Până acum, a fost anunţată o singură intenţie de a candida, cea a Lilianei Ţolaş. Nu i-am dat un cec în alb, vom face sondaj, aşa cum am precizat”, a adăugat Nistor. Surse din PSD Hunedoara susţin că, pe lângă Liliana Ţolaş, pretendenţi la candidatura pentru colegiul amintit mai sunt: Sorin Marica, primarul comunei Sălaşu de Sus, şi Robert Mujic, din Călan.

Livia Botici

Gheorghe Grec (foto dreapta), patronul hotelului Germisara, din Staţiunea Geoagiu-Băi şi Alin Alexandru Popa (foto stânga), fondatorul Edy Group, sunt cei mai bogaţi hunedoreni. Cei doi se află în topul „Forbes 500 de miliardari români”, fiind deţinătorii unor averi de zeci de milioane de euro.

Averea lui Gheorghe Grec a scăzut

Milionar în euro, Gheorghe Grec ocupă locul 198 în topul celor mai bogaţi români. În vârstă de 61 de ani, hunedoreanul are o avere, estimată de organizatorii topului, la aproape 28 de milioane de euro. Prima dată, afaceristul s-a făcut cunoscut în industria berii, dar odată cu vânzarea Bere Mureş către Heineken, s-a reprofilat spre domeniul hotelier. Contravaloarea contractului de vânzare a Bere Mureş i-a adus acestuia suma de 180 de milioane de euro, bani pe care i-a împărţit cu mai mulţi asociaţi. Câştigul său, de pe urma afacerii cu bere, a fost investit în achiziţionarea hotelului Germisara din Geoagiu-Băi, judeţul Hunedoara. Faţă de ediţia de anul trecut al topului „Forbes 500 de miliardari români”, Gheorghe Grec se află în picaj liber, averea sa, înjumătăţindu-se. În anul 2009, hunedoreanul era cotat pe locul 160, având o avere de 55 de milioane de euro.

Alin Popa avansează în top

La numai 39 de ani, Alin Alexandru Popa, fondatorul Edy Group, este în plină ascensiune pe piaţa transportatorilor din România. Potrivit celor care au organizat acest top, brădeanul deţine o avere de aproape 19 milioane de euro. Anul acesta, Alin Alexandru Popa se află pe locul 266 în topul „Forbes 500 miliardari români”. La începutul anilor ‘90, atunci când a intrat în afaceri, milionarul de acum avea câteva camioane cumpărate la mâna a doua, cu care efectua transport intern pentru o companie de băuturi răcoritoare. Astăzi, Edy Group deţine peste 1.200 de TIR-uri, cu care se efectuează transport intern şi internaţional, pentru diferite companii. Comparativ cu topul realizat anul trecut, Alin Alexandru Popa se află în plină ascensiune, reuşind să se ridice de pe locul 391, pe care îl ocupa în 2009, pe poziţia 266, pe care o ocupă astăzi. De asemenea, şi averea sa a crescut cu 5 milioane de euro, într-un singur an.

Maximilian Gânju

Circa 100 de mineri de la cele şase exploatări din Valea Jiului vor ajunge astăzi, în Capitală, pentru a lua parte la mitingul organizat de Blocul Naţional Sindical. Ortacii au plecat spre Bucureşti din Petroşani, în jurul orei trei dimineaţa, cu două autobuze şi mai multe autoturisme personale.

Riscă să nu mai primească subvenţii de la stat
Zoltan Lacataş, preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului, spune că minerii vor protesta paşnic alături de restul sindicaliştilor din Blocul Naţional Sindical. Totodată, sindicaliştii LSMVJ afiliaţi BNS merg în Capitală cu o listă proprie de revendicări. Astfel, liderii minerilor cer ca minele de huilă să nu fie închise şi să nu se sisteze subvenţia acordată de stat acestei industrii. Un proiect al Uniunii Europene prevede ca din ianuarie 2011, mineritul din Germania, Italia, Spania sau România să nu mai primească ajutor de stat, decât pentru închidere şi conservare. Deja, trei subunităţi miniere din Valea Jiului sunt pe o listă neagră şi ar urma să fie închise din 1 ianuarie 2011. Cele trei exploatări în pericol sunt EM Uricani, unde a şi avut loc un protest al minerilor în urmă cu puţin timp, tocmai din acest motiv, EM Petrila, unde în 2008 s-a produs un teribil accident de muncă iar activitatea extractivă este perturbată şi astăzi din acest motiv, şi una dintre EM Paroşeni, EM Livezeni şi EM Vulcan.
Astăzi, în Bucureşti, sunt aşteptaţi cel puţin 10.000 de membri de sindicat afiliaţi BNS şi care vor protesta atât în Piaţa Victoriei, cât şi la alte ministere, iar mitingul va fi un preambul al viitoarelor acţiuni comune ale confederaţiilor sindicale. Mitingul vizează o listă clară de revendicări, printre care creşterea salariului minim pe economie la 750 de lei, alocarea de resurse financiare pentru relansarea economică, restructurarea inspecţiei muncii, dar şi finalizarea Legii unice de salarizare.

Livia Botici

Ieri dimineaţă, un echipaj al Poliţiei Rutiere, din municipiul Lupeni, a oprit în trafic un autoturism, care „zbura” în localitate, cu viteza de 103 kilometri la oră. În momentul în care s-a dat jos din maşină, oamenii legii au observat că şoferul grăbit era nimeni altul decât preşedintele PSD Petroşani, Haralambie Vochiţoiu (foto).

Pieton pentru 90 de zile
În dimineaţa de ieri, în municipiul Lupeni, poliţiştii rutieri au efectuat o acţiune pentru a-i descoperi pe şoferii care circulă fără a ţine cont de limita de viteză. La un moment dat, unul dintre aparate a detectat un autoturism care circula cu 103 de kilometri la oră, în localitate, motiv pentru care, unul dintre agenţi i-a făcut semn şoferului să oprească. La volan… surpriză! Contravenientul era Haralambie Vochiţoiu, preşedintele PSD Petroşani. Pentru că a depăşit cu 53 de kilometri limita de viteză admisă în localitate, şoferul Vochiţoiu s-a ales cu permisul de conducere suspendat pentru 90 de zile şi cu o amendă contravenţională în valoare de 540 de lei. „Indiferent cum s-ar numi o persoană şi orice funcţie sau calitate ar avea, atunci când se află la volanul unui autoturism, pe drumurile publice, ea trebuie să se supună unor legi. În cazul în care agenţii de circulaţie decid suspendarea permisului de conducere, pentru o perioadă de 90 de zile, cum este şi în acest caz, conducătorul auto va trebui să fie reexaminat. Numai dacă va trece testul îşi va putea recupera permisul de conducere”, a declarat comisarul şef Dan Micu, şeful Serviciului de Poliţie Rutieră Hunedoara.

„Alergam să câştig o pâine”
Contactat de MESAGERUL HUNEDOREAN, Haralambie Vochiţoiu a confirmat incidentul de ieri dimineaţă. „Într-adevăr, am depăşit viteza legală, dar vreau să ştiţi că alergam să câştig o pâine, nu mergeam la nici un chef. Poliţiştii erau la pândă şi m-au prins. Oricum, voi contesta măsura de suspendare a permisului de conducere, pentru că sunt convins că aparatul a indicat o viteză mai mare decât în realitate. Vreau să vă mai spun că mi se pare aberant faptul că aceşti poliţişti, în loc să-şi vadă de treaba lor, fac publice astfel de informaţii. Fac din activitatea lor un subiect de presă”, a declarat Haralambie Vochiţoiu, preşedintele PSD Petroşani.

Devenită o manifestare de tradiţie în oraşul Paliei, Ziua Recoltei s-a desfăşurat sâmbătă, 25 septembrie, în două locaţii distincte.

Mai întâi, producătorii agricoli din zona Orăştiei, dar şi cei sosiţi din Arad, Timiş, Sibiu, Vâlcea, pentru a comercializa legume şi fructe de sezon în Piaţa Mare, au primit, din partea primarului Alexandru Munteanu, diplome de participare.
Acţiunea s-a desfăşurat, ulterior, în Piaţa Victoriei, în faţa Catedralei Ortodoxe, acolo unde zeci de copii, elevi din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal s-au întrecut în arta de a sculpta figurine din legume şi fructe, care, cu acest prilej, au fost expuse în standuri special amenajate. Mai mult, cei mai îndemânatici elevi au participat la un concurs contra-cronometru de sculptat figurine din dovleci.
„În ultimii ani, am organizat fără întrerupere această manifestare, deoarece Ziua Recoltei oferă prilejul tuturor copiilor de a-şi demonstra calităţile şi aptitudinile artistice. Nici în acest an, copiii nu au dezamăgit şi le mulţumesc atât tinerilor participanţi, cât şi cadrelor didactice din şcolile şi grădiniţele orăştiene” – a menţionat Alexandru Munteanu, primarul municipiului Orăştie, organizatorul Zilei Recoltei în  Oraşul Paliei. (M Şerban)

Livia Botici

Cei cinci timişeni, învinuiţi că ar fi ţepuit  cu locuri de muncă în străinătate în jur de 450 de hunedoreni, au fost prezentaţi ieri magistraţilor  Judecătoriei Deva. În timpul audierilor, capul afacerii, Cranislav Stamoran (foto), a acuzat-o pe judecătoarea de şedinţă că îl consideră vinovat, fără ca procesul să fie încheiat.

„Noi am lucrat  corect” 
În timpul şedinţei de judecată de ieri, instanţa a decis ca prima persoană audiată să fie Cranislav Stamoran. „Noi nu am făcut nimic ilegal. Pur şi simplu, ofeream consultanţă persoanelor care vroiau să lucreze în Spania şi Germania. Am fost arestaţi în data de 10 martie şi pot să spun că poliţiştii ne-au stricat afacerea. Dacă nu erau ei, să intervină, oamenii care semnaseră contracte cu noi ar fi plecat la muncă în data de 29 martie. Anchetatorii au manipulat opinia publică şi ne-au dat drept infractori, dar noi lucram corect”, şi-a început pledoaria Cranislav Stamoran. Starea de nervi şi agitaţie a creierului reţelei de plasare a forţei de muncă a fost vizibilă pe tot parcursul procesului. La un moment dat, în timp ce un alt inculpat în acest dosar era audiat de judecător, bărbatul a intervenit, cerând să i se dea dreptul de a adresa şi el câteva întrebări. Din cauză că magistratul nu i-a acceptat toate întrebările, bărbatul a acuzat instanţa că are prejudecăţi în privinţa lui. „Onorată instanţă, vă antepronunţaţi în dosarul meu. Mă consideraţi vinovat, înainte de a judeca acest dosar”, a spus nervos, Cranislav Stamoran.

Prejudiciu de 115.000 lei   
Grupul, care a acţionat în luna februarie a.c., în Deva, este format din trei bărbaţi şi două femei. Aceştia au reuşit să ţepuiască 466 de persoane, cărora le promiteau intermedierea unui loc de muncă, în străinătate. Fiecare doritor plătea 275 lei, pentru contractul de consultanţă, dar, niciodată nu ajungeau să plece la muncă. Prejudiciul realizat de inculpaţi este de 115.000 lei.

Carmen Cosman

Prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi (foto), a cerut ajutorul poliţiei, pentru a putea verifica nişte documente ale Primăriei municipiului Lupeni. Termenul de 45 de zile a fost depăşit, dar primarul de aici, Cornel Resmeriţă, nici nu vrea să audă de solicitare, decât dacă primeşte garanţii de la Prefectură că actele nu ajung în presă!

S-au lovit de un refuz

În luna august, o comisie formată din reprezentanţi ai Prefecturii Hunedoara şi ai Oficiului Judeţean de Cadastru au demarat o verificare, care viza legalitatea concesionării terenurilor şi a parcelelor cu vegetaţie forestieră din Staţiunea Straja. Demersul venea ca urmare a unei sesizări primite de Prefectura Hunedoara, care se referea şi la posibile nereguli comise de administraţia publică locală din Lupeni. Demersul prefecturii s-a lovit, însă, de refuzul celor de la Primăria municipiului Lupeni de a pune la dispoziţia comisiei de anchetă documentele privind concesiunile publice. Aşa că, prefectul de Hunedoara a solicitat ieri sprijinul poliţiştilor, dar a sesizat şi Corpul de Control al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

„Prin ordin al prefectului, am constituit o comisie de control, care s-a deplasat la Primăria din Lupeni, luna trecută. Din păcate, la primărie, în acel moment, persoanele care puteau să dea relaţii în legătură cu concesiunile erau în concediu şi nu am reuşit efectiv să controlăm mai nimic. Atunci, am solicitat Primăriei Lupeni să-mi trimită în xerocopie, documentele care au stat la baza concesiunii terenurilor între anii 1990 până în 2010, ceea ce nu s-a întâmplat, deşi au trecut mai mult de 45 de zile. Văzând că nu pot să verific legalitatea concesiunilor, aşa cum mi-a fost solicitată de petent, am solicitat Poliţiei să vadă care este situaţia şi, în consecinţă, să ia măsurile care se impun”, a declarat Attila Dezsi, prefectul judeţului Hunedoara.

Nu vor ca actele să ajungă în presă

Acest caz este unic în judeţul Hunedoara, iar prefectul spune că nu s-a mai întâlnit cu o astfel de situaţie. Primăria municipiului Lupeni are, însă, şi o explicaţie a refuzului categoric: nu vrea ca actele să ajungă în presă, deşi sunt până la urmă documente publice, care intră sub incidenţa Legii nr. 544. „Săptămâna trecută, văzând că se depăşesc cele 45 de zile, a fost contactat secretarul Primăriei Lupeni, cu privire la necesitatea de a-mi comunica documentele, dar am primit o adresă în care mi se precizează faptul că sunt de acord să îmi dea hârtiile, dar sunt răspunzător în eventualitatea în care aceste documente vor ajunge în presă”, mai arată prefectul de Hunedoara.