Fostul ministru de Finanțe, Gheorghe Ialomițianu: Scăderea evaziunii fiscale nu poate compensa închiderea unor activități economice

Sorina Popa

Recent, s-a desfășurat în Stațiunea Geoagiu Băi a doua ediție a Conferinței „Rolul profesiilor liberale în societatea românească”. Organizatorul eveni­men­­tului a fost Deli-Maria Alic, pre­șe­dintele Uniunii Naționale a Practi­cienilor în Insolvență din România (UNPIR), filiala Hunedoara.
La această întrunire extrem de importantă au participat specialiști din întreaga țară, nu doar din județul nostru. Aici l-am întâlnit pe fostul ministrul de Finanțe, Gheorghe Ialomițianu (foto), în prezent președintele Uniunii Profesiilor Liberale din România, care ne-a acordat un scurt interviu.

Reporter Domnule ministru, de ce s-a ales tema aceasta pentru conferința de la Geoagiu?
Gheorghe Ialomițianu – Evenimentul a fost organizat de Deli-Maria Alic, un ex­celent profesionist. Noi, cei din Uniu­nea Profesiilor Liberale din România, am început o serie de discuții, pentru a fi mai prezenți în societatea ro­mâ­neas­că. Pentru că, realmente sunt multe profesii liberale care sunt în pe­ricol, din punct de vedere al regle­men­tărilor. De la nivelului Consiliului Con­cu­renței se promovează principiul libe­rei circulații a capitalului, care poate pu­ne în pericol indepen­dența și res­pon­sabilitatea pro­fesiilor li­be­rale. Noi nu ducem lipsa capitalului financiar, la pro­fesiile liberale. Pro­ble­ma noastră este capitalul uman. Să vă dau un ex­emplu: În prezent, oricine poate în­fiin­ța o far­ma­cie. Iar farmaciștii au de­­venit comercianți plătiți în funcție de vânzări.

R.Ca beneficiar al rezultatului unei munci de prestator de profesie liberală mi se pare că nu sunt protejată întot­deauna.
Ghe. I. – Aici trebuie ca organismele profesionale să intervină. Liberul pro­fesionist, când prestează un serviciu nu are numai responsabilitatea față de client. Ci, s-ar putea să afecteze și alte persoane. De aceea, e nevoie de o in­dependență a celui care face o profesie liberală.

R.Ca fost ministru de Finanțe, cum caracterizați situația financiară a României, în prezent, și modul în care se construiește bugetul de stat pentru anul viitor?
Ghe. I. – Vorbesc în calitate de pre­ședinte al Uniunii Profesiilor Liberale din România și le transmit guver­nanților să nu se joace cu cifrele. Eu aș merge pe ide­ea să fim mai prudenți la realizarea bugetului și să nu se an­gajeze la plăți nesustenabile. Să se orien­teze spre atragerea de fonduri europene, spre investiții. Consumul a scăzut, creștere eco­nomică nu avem, deficitul balanței eco­nomice a crescut, deci producem mai puțin și consumăm din ce importăm mai mult. Și, chiar dacă președintele ANAF se concen­trează pe reducerea eva­ziunii fiscale, asta nu va putea com­pen­sa închiderea unor activități econo­mice cu impact bugetar.

R.Are vreo legătură stabilirea nive­lului salariului minim pe economie cu salariile bugetarilor?
Ghe. I. – Salariile parlamentarilor, ale demnitarilor locali sunt legate de nivelul salariului minim pe economie. Ar trebui ca statul să acorde un balon de oxigen pentru mediul de afaceri, iar majorarea de salariu să nu fie impozitată. Dacă are respect pentru mediul de afaceri.

R. Vorbesc liderii politici că au grijă de capitalul românesc, însă firmele autoh­tone se împrumută cu dobânzi mult mai mari ca firmele străine.
Ghe. I. – Firmele românești se îm­pru­mută cu dobânzi de 10 la sută, în timp ce cele străine cu dobânzi de 2 la sută. O altă problemă pentru societățile româ­nești este că nu au încă acces la teh­no­logie, mă refer la IMM-uri.

R. Este România vândută străinilor?
Ghe. I. – Statul tratează diferit com­paniile mari în raport cu cele mari. Mă bucur că sutn companii mari la noi în țară. Asta, pentru că asigură o credi­bi­li­tate a zonei economice și, ele pot fi im­plicate în activitatea din România, pentru diferite proiecte. Nu aș critica com­paniile mari. Dacă pleacă acestea din țară, gradul de credibilitate ar scă­dea.
Pe de altă parte, băncile au fost aju­tate foarte mult în anii 2009-2010 aici. Acum, ele ar trebui să ajute economia românească.