Din Uricani, spre Legiunea Străină

Anamaria Nedelcoff

S-a înrolat în Legiunea Străină, unde-i apără pe cetăţenii francezi, pentru că în România, armata i-a cerut şpagă pentru a rămâne să servească patria. Aceasta este povestea unui tânăr de 28 de ani, din Uricani, care de doi ani a îmbrăţişat cariera militară într-una din cele mai apreciate armate ale lumii: Legiunea Străină.

„Mi-au cerut şpagă, ca să rămân cadru militar”
Ciprian Vîrlan (foto) a povestit, în exclusivitate pentru MESAGERUL HUNEDOREAN, despre ce înseamnă pentru el cea mai iubită armată a Franţei şi despre motivele care l-au îndemnat să plece din România. „Aici este totul praf, în România, în Valea Jiului, în Uricani. Nu ai ce face, nu ai nici un viitor. Şi am vrut să fac ceva
pe cont propriu, să nu depind de nimeni, să nu pună nimeni pile pentru mine. Am lucrat în construcţii în Italia şi Germania, sezonier, dar nu era ceva stabil. Am făcut armata în România şi  când le-am spus că vreau să rămân cadru militar, mi-au cerut şpagă 3.000 de euro, aşa că am renunţat. Să dau şpagă pentru a-mi apăra ţara? Niciodată!”, spune tânărul.

Patru luni de teste şi instrucţie
Totuşi, nu a renunţat la visul lui de a fi în armată şi s-a interesat pe Internet despre Legiunea Străină, despre care auzise încă din copilărie. Tot ce i-a trebuit a fost curajul de a-şi lua un bilet de avion către Franţa şi a se prezenta la testări. „La început îmi era teamă, sunt mulţi doritori din toată lumea. S-au dat teste psihologice, fizice, medicale, m-au verificat amănunţit. Şi le-am trecut. Am ajuns în regimentul de instrucţie, unde au urmat patru luni de pregătire generală, unde a trebuit să înveţi şi să-ţi cunoşti armamentul, echipamentul. Dar cel mai mare antrenament a fost că în cele patru luni nu am avut voie să sun acasă, să interacţionez cu exteriorul. După cele patru luni, pentru că am avut rezultate bune, m-au lăsat să-mi aleg eu regimentul şi am ales Infanteria. Important este că acolo nu mi-a cerut nimeni şpagă“, spune Ciprian Vîrlan, zâmbind.
Ciprian povesteşte că, în Legiunea Străină, românii sunt văzuţi foarte bine, pentru că bărbaţii care fac parte din această structură militară sunt foarte bine pregătiţi, sunt oameni care au un caracter bun şi tărie psihică. Financiar, îi este mult mai bine decât în România, dar tânărul spune că, înainte de toate, contează respectul cu care este tratat. „Financiar, este mai bine decât în România, dar, înainte de toate, este respectul, este disciplina, eşti respectat ca om. Francezii te respectă, pentru că tu, un străin, îi aperi pe ei. Am început să văd viaţa mai corect şi acum, în România, mă enervează tot felul de lucruri, începând de la gunoaie, comportamentul oamenilor, până la birocraţie, până la faptul că trebuie să dai şpagă pentru un drept al tău”, declară legionarul.

O armată ca oricare alta…
Cum vede el Legiunea Străină? „Este lucrul cel mai bun care mi s-a întâmplat, care m-a transformat definitiv în bine. Toată lumea are impresia că legionarii sunt mercenari, care omoară pentru bani. Este o viziune greşită a celor care nu s-au documentat. Legiunea Străină este o armată ca oricare alta, numai că este foarte bine antrenată. Şi… Rambo nu există decât la televizor, în Legiune nu este“, este de părere Ciprian Vîrlan. În cei doi ani de când s-a înrolat în Legiune, uricăneanul a fost într-o misiune de recunoaştere în Africa, în Ciad. Spune că a rămas impresionat de sărăcia de acolo, dar şi de frumuseţea peisajului african: „Ceea ce se vede la televizor, exprimă numai 25 la sută din sărăcia ce există acolo. Dar am văzut copii care se bucurau că se jucau cu o minge spartă. Africa a fost ca o călătorie pe Lună, nu am crezut că este un ţinut aşa de frumos. Dar a contat că am fost antrenat pentru deşert, că am avut echipamentul necesar la mine, că ai o echipă în spate“. Însă, Legiunea este o armată destinată exclusiv bărbaţilor. Ciprian Vîrlan ne explică şi considerentele acestei decizii: „O femeie nu are voie în Legiune. O femeie te ţine în urmă“.

2 comentarii la „Din Uricani, spre Legiunea Străină

  • 8 ianuarie 2013 la 8:53
    Permalink

    Ma bucur sa aud ca sunt persoane di uricani cu astfel de ambiti , armata am facuto in romania la jandarmi si nu a fost usor imi inchipui prin ce ai trecut la inceput acolo si te inteleg si felicit in accelasi timp , in ceea ce priveste sistemul romanesc si cum ii ajuta tata pe tineri romani o stim cu toti . ne bucuram pentru succesele noastre in alte tari si ne doare in accelasi timp pentru ca nu le putem avea acasa unde ne-am nascut

  • 4 mai 2013 la 9:02
    Permalink

    In aceeasi situatie am fost si eu, am vrut sa fiu cadru militar, si nu din modestie puteam sa apelez la familie care au lucrat in armata, dar am vrut pe propiile mele puteri. In momentul in care m-am dus sa ma inscriu am vazut ca totul se face pe pile si spaga. Am ajuns la primele orele, ma gandeam ca va fi aglomerat. Odata ajuns acolo, fiecare intra si iesea ca pe bulevard asta pentru ca domnul comandat avea vizite din partea celor care vroiau sa se inroleze venind cu bunicu, mama, tata..etc. Am vazut chiar si domnisoare. Toate bune si frumoase intr-un final, intru. Comandantul unitatii imi precizeaza ca la Brasov, loc de unde sunt, au decat 2 locuri si ceva pe la Vanatorii de munte din Predeal, dar concurenta este mare plus ca mi-a cerut dosarul in 2 zile, ceea ce era imposibil. Vazand toate astea am renuntat, si pot spune ca nu imi pare rau. Sunt de aceeasi parere si conceptie sa platesc spaga pentru a servi patria sau un drept al meu, asa ca am plecat si eu din tara, saturl de gunoaie, comportamentul oamenilor, preturi umflate, si toata birocratia aceasta, se fura ca-n codru si toti lasa-m capul jos si acceptam. Bine ca ne-am rasculat la revolutie iar acum nu suntem decat o adunatura de oameni lasi.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
La ArcelorMittal, noi disponibilizări, prin plecări voluntare

ArcelorMittal Hunedoara a deschis o nouă schemă de plecări voluntare pentru angajaţi. Pachetele financiare oferite siderurgiştilor sunt mai sărace decât...

Băniţa, sub semnul verii

Dacă e vară, distracţie să fie. Dar asta, după muncă, bineînţeles. Cam aşa stau lucrurile în comuna Băniţa, acolo unde...

Cât ne costă închiderea minelor

Deşi chiar oficiali ai Guvernului recunosc faptul că unele dintre minele din Valea Jiului care au fost închise încă mai...

Închide