Vețel: Se pune șaua pe cal. Gata cu aruncatul deșeurilor la întâmplare

Magdalena Șerban

La Vețel, păstrarea curățeniei nu ține doar de administrația publică, ci și de comportamentul unor cetățeni care par certați cu ordinea și res­pec­tarea normelor de conduită, până la urmă. Așa că s-au luat măsuri.

Unii pricep, alții nu
„Reamintim cetățenilor (localnici și nu numai) care și-au făcut prostul obicei să abandoneze și să depoziteze deșeuri de orice fel pe spațiile verzi, publice sau alte locuri decât cele special amenajate că acest lucru este strict interzis la nivelul teritorial al comunei Vețel. Cei depistați că recurg la asemenea fapte vor fi sancționați cu amendă între 250 și 2.500 de lei. Există o hotărâre de Consiliu Local (nr. 15/2021) care se aplică. Resturile pro­venite din materialele de construcții sunt cele mai alarmante. Cu operatorul de salubritate nu pot spune că în ultima vreme sunt probleme mari. Întâlnim neconcordanțe la partea de colectare selectivă ce nu se face cum trebuie, însă necazul mare reprezintă totuși acele deșeuri din construcții și demo­lări. De asemenea, operatorul nu și-a încheiat toate contractele de prestări servicii cu membrii comunității. Noi am ajutat cum și cât am putut. Le-am pus la dispoziție mașină și am avut toată deschiderea, însă continuarea nu a mai ținut de noi. Mai sunt locuri unde cu siguranță trebuie parafate contracte. Pierderea lor, până la urmă. Referitor la bunul mers al lucrurilor, ne oferim ex­emplu în fiecare an, alături de cei de la școală, de colegi, beneficiari ai ajuto­rului social și voluntari, marcând Luna Curățeniei prin activități specifice. Am parcurs și în acest an și ne dorim să fie mai multă conștientizare atunci când apare gândul necurat de a arunca din mașină ambalaje sau diferite PET-uri după ce s-a consumat conținutul. Și nu doar din mașină. Urmează să trecem la decolmatări, tot ca o noutate în acest segment al ecologizării”, a arătat pri­marul din Vețel, Ioan Hențiu (foto).

Se va face ceva?
Edilii nu doar că sunt uneori nepu­tin­cioși în fața unor asemenea practici, și, chiar dacă își dau silința, fac apel și totul e cu vorba bună, unii oameni se fac că plouă. De asta nu ne miră sta­tisticile aferente gestionării deșeurilor. Însă mai e o șansă. Asta, pentru că România are la dispoziţie 1,2 miliarde de euro pentru a rezolva problema gu­noaielor, până în 2026. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – PNRR, autorităţile centrale şi-au asu­mat 58 de reforme pentru a o trans­forma într-o ţară curată. De altfel, în prezent, suntem codaşi la capitolul ges­tiune. Potrivit datelor Eurostat, gradul de reciclare este de numai 11%, în condiţiile în care media europeană este de 45%. La marginea localităţilor, pe terenuri, pe râuri, lacuri, în multe locuri din ţară inclusiv în zonele turis­tice, gunoaiele se strâng tot mai multe, de la un an la altul, iar arderea lor a devenit un fenomen îngrijorător, care generează poluare. Acum, conducerea națională şi-a asumat un pachet de 53 de reforme (legi, decizii administrative) şi soluţii concrete (gropi de gunoi eco­logice, instalaţii specializate, platforme de management a deşeurilor etc). Într-o economie circulară, deşeurile sunt extrem de valoroase, un procent im­por­tant dintre acestea fiind reutilizate. Aceasta are bazele în colectarea selectivă de la nivelul cetăţenilor şi in­clude toate sistemele de procesare şi reciclare de pe piaţă. Scopul final este de a reduce cantitatea de deşeuri ne­re­ciclabile şi conservarea resurselor naturale ale planetei. Conform unei ana­lize realizată de Moneycorp, în ca­drul proiectului Romania Economic Outlook, oportunitățile pot deveni re­ali­tate doar în măsura în care auto­ri­tăţile vor respecta calendarul prevăzut în PNRR şi vor apela la expertiza com­paniilor specializate.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.