Scrisoare deschisă adresată cetăţeanului Mircea Ioan Moloţ

Domnule Moloţ,
Sunt nevoit să mă adresez Domniei Voastre în mod public, deoarece sunteţi profund neliniştit, împreună cu secondanţii Domniei Voastre, pentru ce se va întâmpla cu cetăţile dacice. Mărturisesc că împărtăşesc grija tuturor celor care doresc rezolvarea acestei probleme. Luni, 14 martie 2015, ora 14, a avut loc şedinţa Comisiei UNESCO condusă de domnul senator Traian Igaş. S-a discutat mult mediatizatul proiect de lege referitor la cetăţile dacice. Deoarece în spaţiul public, mai ales într-un anumit ziar, se tot discută că eu, Gheorghe Firczak, vreau să le dau nu ştiu cui, să le duc nu ştiu unde, doresc să vă risipesc insomniile şi asigur pe toată lumea că nu vreau să i le dau nici lui Ginghis Han, nici lui Timurlenk, că nu vreau să le duc nici în Patagonia, nici în Ţara de Foc. Să spunem clar că ele sunt reprezentative patrimonial pentru toţi românii şi se circumscriu spiritualităţii naţionale. Îmi doresc ca ele să fie tratate corespunzător statutului patrimonial pe care îl au. Tocmai de aceea am precizat clar punctul de vedere al Grupului Minorităţilor Naţionale că aceste monumente trebuie protejate efectiv, ceea ce nu s-a făcut sistematic până acum. Este absolut necesară reglementarea regimului juridic al proprietăţii terenurilor pe care se află ele amplasate. Monumentele sunt proprietate publică, iar terenurile pe care sunt amplasate sunt proprietate privată de diferite tipuri. De altfel, reprezentanţii Ministerului Culturii au recunoscut că din această cauză nu se poate face aproape nimic în privinţa protejării lor şi a combaterii braconajului arheologic. Am precizat că dacă poate Consiliul Judeţean Hunedoara să definitiveze acest proiect, să o facă, dar cu toţii au recunoscut că este nevoie de o iniţiativă guvernamentală pentru clarificarea juridică a regimului terenurilor, deoarece este nevoie de bani şi de cadru legislativ. Ceea ce noi susţinem este că pentru acestea, prioritară trebuie să fie cercetarea, restaurarea şi conservarea lor, abia după aceea se poate vorbi şi de componenta turistică. Sunt hunedorean prin naştere şi domiciliu, sunt, profesional, istoric şi muzeograf. Am şi luat parte la şedinţa Comisiei UNESCO şi mă interesează soarta monumentelor din ţara noastră în general, a celor hunedorene în particular. Este foarte adevărat că, în timpul şedinţei, au venit, la un moment dat, Laurenţiu Nistor şi Natalia Intotero, iar pe mine personal mă bucură interesul lor, deşi vor să demonstreze că sunt singurii bine intenţionaţi, ceea ce nu este chiar adevărat. Şi Domnia Voastră, domnule Mircea Ioan Moloţ, aţi avut intenţii bune, dar nu întotdeauna intenţiile au corespuns realităţii.
Da, proiectul de lege nu a fost avizat, dar asta nu este o tragedie. Gravă este situaţia actuală a lor. Dacă se găseşte totuşi o cale concretă de reglementare a statutului lor, este foarte bine. Noi subscriem la orice decizie care le este favorabilă. Concluzia este că monumentele istorice trebuie protejate juridic şi practic, iar din 1990 până în prezent, acest aspect a fost ignorat aproape în totalitate de cei cu putere de decizie în domeniu. Încă o dată, ca să fie clar: prioritar pentru monumente sunt cercetarea, restaurarea şi conservarea. Abia ulterior trebuie să vorbim de vizitare şi de tot ce implică acest aspect.
Gheorghe Firczak