Politica si administratie

Roşia Montană, o şansă nu numai pentru oamenii zonei

05 laurentiu nistor(31)Declaraţie politică a deputatului PSD Laurenţiu Nistor în Parlamentul României

La finele lunii iunie, vă aduceam la cunoştinţă că vocea înţelepciunii din domeniul resurselor minerale din ţara noastră, prin glasul inginerului Justin Andrei, cercetător ştiinţific gradul I, pensionar, director ştiinţific al Institutului Geologic al României în perioada 08.01.1990 – 15.06.1999, ne îndemna să privim cu grijă multă la ce facem cu explorările, exploatările şi industriile care se ocupă de bogăţiile naturale ale subsolului. Reputatul cercetător reamintea şi el vorba marelui Octavian Goga: „Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă!”, însă nu se mulţumea doar cu atât, ci şi propunea metodologii variate de prospectare şi exploatare, pe care le pot aplica şi românii, nu doar străinii, fie că este vorba despre ţiţei sau aur. Astfel, dacă ne aplecăm cu atenţie asupra minei de aur de la Roşia Montană, putem să beneficiem şi noi, aşa cum o fac şi alte state vechi capitaliste, de un maxim de profit de pe urma acestei exploatări miniere. Pentru că, pe de-o parte, zona Roşia Montană are nevoie urgentă de cât mai multe locuri de muncă posibile. Pe de altă parte, această zonă va aduce la bugetul ţării sume de bani de care societatea românească are nevoie ca de aer.
Sunt mulţi ani de zile de când în România nu a mai fost construit un spital nou. Sunt mii de români bolnavi care au nevoie de mulţi bani pentru a-şi recăpăta sănătatea sau pentru a reveni la viaţă. Sunt atâţia şi atâţia kilometri de autostradă care mai trebuie construiţi şi fără de care investitorii străini nu au de gând să facă afaceri cu noi. Sunt atâtea nevoi în sistemul educaţional care abia aşteaptă să-şi găsească rezolvarea, pentru ca viitorul copiilor noştri să aibă altă înfăţişare, mai bună. Sunt investiţii pe termen mediu şi lung pe care numai statul român le poate face, întrucât sunt absolut necesare, dar pe care nici un om de afaceri privat nu le-ar face, indiferent cât de filantrop ar fi. Şi când poţi face o afacere prin care aproape 80 la sută din beneficiile economice rămân în România, este greu de crezut că se pot găsi oameni care să se pună de-a curmezişul.
Da, este corect, problema cianurilor poate fi o problemă serioasă, dar nu e unica metodă de extragere. Şi aşa cum au rezolvat-o şi alte ţări, o putem rezolva şi noi. 135 milioane de dolari vor fi investiţi în mediu, deci se poate spune că problema nu numai că este în atenţia tuturor, ci că s-au şi alocat fondurile necesare rezolvării ei. În plus, se observă o largă susţinere tocmai din partea locuitorilor din Munţii Apuseni, şi se poate considera că ei sunt cei care îşi cunosc cel mai bine interesele, aşadar, iată o motivaţie suplimentară pentru susţinerea acestui proiect. Să nu uităm că inclusiv Comisia Europeană urmăreşte îndeaproape proiectul minier Roşia Montană, iar până în prezent nu a existat o încălcare a legislaţiei UE, lucru declarat chiar joia trecută de către Joe Hennon, purtătorul de cuvânt al comisarului european de mediu, Janez Potocnik. „Implementarea adecvată a Directivei UE privind deşeurile miniere va minimiza riscurile pentru sănătatea publică şi mediu pe care le presupun activităţile miniere care necesită utilizarea cianurilor”, a mai precizat Joe Hennon. Deci, iată că există şi soluţii, şi speranţe, şi bani, pentru ca totul să fie în regulă.
O altă preocupare ar mai fi aceea că zona prezintă şi un interes istoric local aparte. Tocmai de aceea s-a insistat pentru alocarea de fonduri, 140 de milioane de dolari urmând a fi investiţi în patrimoniul local şi naţional. Întrucât patrimoniul cultural reprezintă una din cele mai importante componente ale proiectului minier, RMGC a alocat deja peste 11 milioane USD pentru derularea celui mai mare program de cercetare şi conservare a patrimoniului din România – Programul Naţional de Cercetare Alburnus Maior (2001-2006). Până în prezent, peste 15 milioane de dolari au fost investiţi în cercetarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural al Roşiei Montane, iar pe parcursul proiectului minier, alţi 70 de milioane de dolari vor fi investiţi în restaurarea valorilor de patrimoniu cultural din zona Roşia Montană şi includerea lor într-un circuit turistic integrat. Deci, încă una dintre preocupările locuitorilor zonei şi-a găsit rezolvarea.
Iată că sunt motive ca moţii din Roşia Montană să fie mulţumiţi şi să nu mai privească îngrijoraţi acest proiect. După cum, prin munca lor, pot fi mândri că au contribuit la însănătoşirea a mii de oameni din Suceava, ori Roşiori, ori Brad, sau că au adus alinare multor oameni uitaţi prin azile până şi de urmaşii lor, sau că multor copii nu le mai plouă pe caiete când stau în clase…

Laurenţiu Nistor, deputat în Colegiul Uninominal nr. 1 Brad-Valea Mureşului

2 comentarii la „Roşia Montană, o şansă nu numai pentru oamenii zonei

  • Laurentiu Nistor , esti un tradator NATIONAL. Ieri 10 mii de oameni au protestat in Bucuresti impotriva canadieniilor RMGC , impotriva cianurii, impotriva acestui proiect minier gen Bechtel, Putin ne pasa de o mana de minieri de acolo cand acestia vor trece la agroturism in curand, si zona va fii salvata . Patrimoniu national, si Unescu se va numi zomna, iar tradatori ca tine vor vedea poata patrimoniu puscariei. rosia Montana nu e a ta si nu e a minieriilor de acolo sau numai a locuitoriei Rosiei ci e a Poporului roman, iar minereuriile, aur si restul sunt ale Romaniei, a fiecaruia dintre noi.Deci , noi nu ne dam acordul cu proiectul si suntem pentru scoaterea canadieniilor RMGC din tara, si desfintarea proiectului . Nu vrem moarte prin Cianurare. Eventual daca vrei cianura la tine acasa, n-ai decat , dar nu in muntii nostri Apuseni, nu in Romania.

  • Ne consideram un stat democratic , in consecinta fiecare are dreptul sa-si exprime parerea personala

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura