REPERE MEDICALE: Intoleranţa la gluten
Dr. Biochimist Manuela Ştef
Glutenul este o proteină care se întâlneşte în grâu, orz şi secară, fiind substanţa care permite ca aceste cereale să absoarbă apa, să fie elastice şi să îşi păstreze textura vâscoasă în compoziţia alimentelor. Intoleranţa la gluten, cunoscută şi ca sensibilitatea non-celiacă, este o afecţiune autoimună a organismului. Persoanele care consumă alimente ce conţin gluten şiau o predispoziţie genetică pentru această intoleranţa, prezintă un răspuns inflamator care afectează mucoasa intestinală, fapt care poate duce la absorbţia defectuoasă a nutrienţilor în fluxul sanguin.
Majoritatea simptomelor specifice intoleranţei la gluten sunt de natură gastrointestinală, variind de la unele uşoare până la unele severe. Cele mai des întâlnite simptome în cazul intoleranţei la gluten sunt: balonarea, diareea, greaţa, constipaţia, dureri abdominale, gaze şi oboseală pronunţată. Există şi alte simptome, care nu sunt în mod obişnuit asociate cu o posibilă intoleranţă la gluten: dureri severe de stomac şi de cap, probleme la nivelul pielii (psoriazis, alopecie, urticarie), depresie, scădere în greutate, anemie, dureri articulare şi osoase, ameţeală, incapacitatea de concentrare şi dureri articulare şi musculare pronunţate.
Intoleranţa la gluten are simptome asemănătoare bolii celiace sau alergiei alimentare la grâu, dar spre deosebire de boala celiacă, intoleranţa la gluten nu are efecte negative pe termen lung asupra organismului. În special femeile de vârsta adultă sunt sensibile la gluten.
Tratamentul intoleranţei la gluten constă în introducerea dietei alimentare fără gluten, care trebuie respectată toată viaţa. Se recomandă evitarea consumului de grâu, orz şi secară (care se găsesc în pâine), paste, fursecuri, biscuiţi şi cuş-cuş. Glutenul poate fi întâlnit şi în unele sosuri, supe, conserve, condimente şi unele sortimente de bere, de aceea consumul acestor alimente de către persoanele cu intoleranţă la gluten, poate cauza declanşarea simptomelor specifice acestei afecţiuni. Este importantă verificarea de fiecare dată a listei de ingrediente, pentru a se identifica produsele care conţin gluten.
Pentru monitorizarea eficienţei dietei se recomandă determinarea anticorpilor de tip IgA anti-transglutaminază tisulară, nivelul acestora reducându-se la minimum, până la negativare, după 6-12 luni de la modificarea alimentaţiei.
