Loialitatea faţă de cine vrea muşchii noştri
Unul din editorialele mele precedente face trimitere la o carte a politologului Daniel Barbu, anume „Politica pentru barbari”. Autorul demonstrează cu argumente unul dintre motivele pentru care România este incapabilă să fie sincronă cu ţările din Uniunea Europeană. Românii, spune Daniel Barbu, nu au învăţat să fie cetăţeni şi prea puţini au interesul să-i înveţe. Majoritatea îi doresc masă de manevră electorală, subordonaţi nu unor principii, ci unor conjuncturi politice. Prin urmare, nu profesionalismul, ci numirea pe criterii arbitrare primează. Cu alte cuvinte, nu legea, ci legea bunului plac.
Ministrul Daniel Funeriu vine să confirme strălucit afirmaţiile. Nu poate să o facă decât în mod strălucit, având în vedere că domnia-sa a făcut studii în străinătate. Spune ministrul Educaţiei că inspectorii vor fi evaluaţi inclusiv pe baza loialităţii faţă de programul de guvernare. Acum, să detaliem, cât ne permite spaţiul.
Programul de guvernare este al Guvernului Boc. Guvernul Boc este – normal într-o democraţie – un guvern politic. Guvern politic care, conform sondajelor, nu mai reflectă neapărat opţiunile cetăţenilor, ci doar aritmetica parlamentară. Dar, cum cetăţenii noştri nu sunt chiar cetăţeni, ci doar „electorat”, este cu totul nefiresc să ţină cont cineva de opţiunile lor. Nu contează – cel puţin la nivel formal Guvernul Boc poate emite legi, bazându-se pe aritmetica parlamentară şi pe interpretările constituţionale ale preşedintelui. Legile sunt mai presus de programul de guvernare, odată ce au trecut de Parlament şi au fost promulgate de preşedinte. Aşa că domnul Funeriu, în cel mai bun caz, trebuia să fie mai atent la nuanţe. Inspectorii de specialitate nu trebuie să fie evaluaţi în funcţie de loialitatea faţă de programul de guvernare – ceea ce îi transformă în anexe politice – ci faţă de lege. Legea este apolitică. Ea poate fi modificată de un alt guvern sau chiar de cel care a emis-o, dar rămâne lege, atribut al statului ca mecanism instituţionalizat menit să pună în aplicare legislaţia – cum bine observa unul dintre comentatorii mei.
Deci, Daniel Barbu are dreptate. Un ministru, şi nu oricare, ci taman cel al Educaţiei (spiritul democratic se educă şi el, nu-i aşa…?) introduce formule discutabile într-un sistem şi aşa politizat până la sufocare. Legea trebuie respectată, domnule ministru, nu programul de guvernare. Guvernul viitor poate va decide că legile emise de guvernul ăsta sunt geniale şi va dori să le menţină. Cui vor trebui să fie loiali inspectorii? Legii sau programului de guvernare al Executivului Boc? Sau îi transformăm în anexe politice de tip busolă?
