Lemnul de foc, subiect de analiză pentru primarul din Blăjeni
Magdalena Şerban
Primarul din Blăjeni speră ca începând cu 2017, lucrurile să nu rămână la fel ca şi până acum în ce priveşte cantitatea maximă de lemne de foc pe care orice proprietar de pădure are voie să o extragă pentru consum. De asemenea, mai spune că există unele paradoxuri în cadrul legislativ şi necesită reevaluare.
Cu legea în faţă – „hoţ” de lemne… din pădurea proprie
„Codul silvic trebuie să se armonizeze, dar să şi apere cu adevărat interesele cetăţenilor care trăiesc în zona de munte, unde se află cele mai întinse suprafeţe de pădure. Să fie armonizate şi interesele Romsilva, care administrează pădurea statului, dar şi ale agenţilor economici care exploatează şi prelucrează masa lemnoasă. Să fie o delimitare mai clară între cei care chiar fură din pădure şi de cei care taie lemn din propria pădure. De asta trebuie să se facă o distincţie între sancţiuni. Una este să tai fără acte din propria pădure, şi alta e să te duci în pădurea altuia. Una e să furi din pădurea statului şi alta e când cetăţeanul se duce în pădurea lui să ia lemne de foc ori pentru construcţie. Actualul cod îl face hoţ şi pe proprietarul de pădure. Pentru ambele cazuri are aceleaşi sancţiuni. Sunt două tipuri de pădure, poprietatea satului şi proprietatea privată. Nu poţi spune că omul a furat din propria pădure. Ba mai mult, cetăţeanul nu are voie să extragă mai mult de trei metri cubi pe an de lemn pentru foc din pădurea deţinută. Sătenii din vârful muntelui, unde gerul e cumplit, cum să se încălzească într-o iarnă întreagă doar cu atât? Au mai avut provizii unii dintre ei, dar s-au cam terminat. Cum să cumpere lemn, dacă nu au nici venituri substanţiale sau beneficiază de pensii de toată jena. Nu cred că cineva, ştiind că singura lui sursă de lemn este pădurea pe care o are, îşi va bate joc de ea. Mai trebuie să se încălzească şi în anii care vin, deci, nimeni nu e absurd să taie mai mult decât e necesar”, spune Horia Jurcă (foto), primarul comunei Blăjeni.
Acesta a mai pomenit de încă o situaţie, şi anume, aceea în care dacă omul are „norocul” ca pădurea să-i „cadă” în zona de protecţie, proprietarul respectiv nu are voie să taie nici un copac. Normal, ar trebui să primească bani drept compensare. Dar nu i se dau bani şi nici nu are voie să se atingă de vreun arbore.
