La Buceș, se poate! Cu doar 7 angajați!

Magdalena Șerban

În timp ce mulți edili închid ilumi­natul public între 12:00 și 5:00 dimi­neața, aruncând localitățile în beznă, în ideea de a putea face față cheltu­ie­lilor, există și primărie care în ciuda con­textului actual reușește să aibă bani de utilități și, mai mult, să atingă perfor­manța cu doar șapte angajați din cei 17 prevăzuți în organigramă. E vorba de administrația publică din Buceș.

Nici măcar viceprimar
Nu mai e o necunoscută pentru ni­meni că multe instituții publice nu sunt eficiente din pricina angajărilor făcute haotic și cu nemiluita. Însă nu peste tot e la fel. La Buceș, de mai bine de jumătate de an, scaunul de viceprimar e gol, iar lista continuă. ,, Știu că facturile uriaşe la utilităţi, duble şi chiar triple faţă de 2021, au adus în imposibilitate de plată multe dintre primăriile din România. Și eu mi-aș dori ca, de exem­plu, energia electrică să fie mai ieftină, la fel ca toți colegii mei și ca orice român care simte buzunarul golit, însă nu doar factorul financiar e foarte im­por­tant, ci și cel ce ține de cât de efi­cientă e o administrație și cum face împăr­țeala banului public. Cu 7 angajați, funcționăm foarte bine, nu la limită de avarie. Ne-am organizat sistematic, pentru a fi productivi. Niciodată nu am fost așa puțini, dar întotdeauna am fost mai puțini decât ar fi fost maximum stipulat în organigramă. Cert e că am făcut investiții pe care, dacă ne-am fi ghidat după organigramă, le-am fi rea­li­zat cu 17 angajați. Tot așa merge prim­ă­ria și cu 7. Poate și mai bine. Totul ține de planificare, monitorizare și im­plicare. De altfel, ne dăm silința să ne gos­podărim în regie proprie cât mai mult posibil. De la deszăpezire și până la lucrări edilitare, toate le facem noi cu cei doi muncitori de la primărie și cu beneficiarii Legii 416 (ajutor social) „, a precizat Traian Mărcuș Achim (foto), primarul din Buceș.

Soluția începe la nivel central
Făcând referire la efortul comun, acesta a mai menționat că, din păcate, există exemple negative venite dinspre munca la stat, unul dintre ele fiind că deși poți să nu faci nimic toată ziua, tot îți primești salariul. ,,Fiecare primar, când semnează statele de plată pentru angajații pe care îi are, ar trebui să își pună întrebarea dacă ar fi firma lui privată, ar proceda la fel? Ar ține același număr de angajați? Eu consider că România ar putea reduce cu cel puțin 50% numărul salariaților de la bugetul de stat și prin această măsură s-ar efi­cientiza mult mai mult administrațiile, atât centrale cât și locale, s-ar reduce și cheltuielile bugetare, iar sumele rezul­ta­te să fie folosite pentru investiții în cadrul UAT-urilor, respectiv personalul din restructurare ar putea fi folosit în sec­torul privat, unde este foarte mare nevoie de oameni. Corect ar fi ca re­ducerea să se facă începând cu Parla­mentul și instituțiile de la nivel central. Prin astfel de măsură care trebuia demult facută în România, s-ar reduce discrepanța dintre cel angajat la stat și cel din mediul privat, atât în ceea ce privește salarizarea, cât și volumul de muncă. Totodată, s-ar diminua dorința acerbă ca toată lumea să meargă spre a fi angajat într-o instituție publică. La ora actuală, în România, din cauza sis­temului bugetar extrem de atractiv și ofertant, o bună parte din toți cei care nu au un loc de muncă, se îndreaptă spre regimul bugetar. Realitatea e că sectorul privat este sprijinit foarte puțin de către stat, comparativ cu alte țări din UE”, a punctat edilul.

Echilibrați bugetar
Edilul a mai spus că majorarea tari­felor (carburanți, curent electric, etc) afectează în mod cert și pușculița co­munală, însă nu e cazul să se lamen­teze, deoarece cheltuielile pentru buna funcționare sunt acoperite până la finalul anului curent. Nu există pericolul ca oamenii să nu-și ia banii sau să nu fie alocate sumele pentru utilități. Deci nu, nu se pune lacătul pe primărie. ,,Am pre­văzut sumele inclusiv pentru chel­tu­ielile catalogate neeligibile în cadrul investițiilor câștigate pe fonduri euro­pe­ne sau pe axă guvernamentală. Aici intră dirigenția de șantier, proiectele tehnice, avizele, studiile de fezabilitate. Făcând economii din fondul salarial, am redirecționat banii către nevoile reale și urgente pentru dezvoltare”, a adăugat alesul local. Prin urmare, Buceș a ajuns comuna hunedoreană care a atins pragul eficienței.