Descinderi în Hunedoara. Membrii unei rețele de înșelăciune cu criptomonede, căutați cu mascații
Ancheta este derulată de poliţiştii din Timiş, aceștia efectuând 12 percheziţii în judeţele Timiş, Constanţa, Braşov, Iaşi, Hunedoara şi în municipiul Bucureşti. În același timp au fost efectuate și 13 percheziţii în Republica Moldova, într-un dosar de înşelăciune cu criptomonede şi spălare de bani.
Peste 1,5 milioane de lei
Nouă mandate de aducere au fost puse în executare şi doi bărbaţi au fost reţinuţi de anchetatori. ”Percheziţiile fac obiectul unui dosar penal aflat în instrumentarea Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul I.P.J. Timiş, care, în colaborare cu autorităţile din Republica Moldova, au desfăşurat activităţi pentru identificarea şi depistarea unor persoane care fac parte dintr-un grup infracţional specializat în comiterea infracţiunilor în mediul online, respectiv înşelăciuni ce au ca obiect tranzacţionarea criptomonedelor. În urma investigaţiilor efectuate, s-a stabilit că faptele ar fi fost comise în perioada 2020-2021, în dauna a 32 de persoane vătămate, prejudiciul total cauzat fiind în valoare de 1.632.000 de lei”, precizează IGPR.
Păcăliți cu profituri uriașe
Schema infracţională ar fi constat în înşelarea persoanelor, în România, sub pretextul investirii sumelor de bani pe platforme investiţionale online. În acest scop, bănuiţii ar fi creat conturi false pe reţele de socializare, conectate la companii inexistente. „Bănuiţii le-ar fi promis persoanelor contactate că o să investească sumele de bani încredinţaţi lor de către victime pe burse de vânzare-cumpărare a valutei virtuale, cu obţinerea în maxim două luni a „profitului garantat”. Mai exact, aceştia ar fi lansat promisiuni false precum că profitul s-ar putea cifra uneori până la 95%, 18% profit pe zi, inclusiv profit de 100%, spunându-le că dacă depun 100 de euro, în 72 de ore vor primi dublu”, precizează anchetatorii. Ulterior, banii investiţi de către victime ar fi fost transferaţi în conturile din Republica Moldova ale bănuiţilor, unde ar fi fost ”spălaţi”. Pentru câştigarea încrederii victimelor, acestea ar fi fost iniţial determinate să transfere sume mici de bani cu titlu de investiţie, iar ulterior le-ar fi fost retrimise sumele de bani transferate, precum şi presupusul profit. (M.Gânju).
