Deponeul ecologic de la Bârcea Mare, exemplu de bune practici pentru studenții Universității Babeș-Bolyai

Magdalena Șerban

Un grup de studenți ai Facultății de Știința și Ingineria Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj Napoca, alături de cadre didactice, a vizitat, vineri, Centrul de Management Inte­grat al Deșeurilor de la Bârcea Mare, luând parte la o prezentare a proce­sului teh­nologic care la ora actuală este unul dintre cele mai performante din România.

Doar 7 județe din țară, printre care și Hunedoara
Organizatorii întrunirii au fost Consiliul Județean Hunedoara, operatorul S.C. Supercom S.A (administratorul depo­ne­ului) și Asociația de Dezvoltare Inter­co­munitară „Sistemul Integrat de Ges­tio­nare a Deșeurilor Județul Hunedoara”, în parteneriat cu Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj Napoca.
Evenimentul a primit salutul autori­tăților, dar și al mediului academic, luând cuvântul președintele Consiliului Jude­țean Hunedoara – Laurențiu Nistor, Dan Stoian – Director Executiv al ADI Deșeuri, Ramona Oancea – directorul Deponeului de la Bârcea Mare, prof. univ.dr. Ioan Gâf-Deac – consilier al președintelui Supercom S.A și lect. univ. dr. Nicolae Ajtai, decanul Facultății de Știința și Ingineria Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj Napoca. Au mai fost prezenți Nicolae Gache, consilier al președintelui Supercom S.A, conf.univ.dr.ing Lorinț Csaba, de­canul Facultății de Mine din cadrul Uni­versității din Petroșani – Departamentul de Ingineria Mediului și Geologie,conf. dr. ing. ec. Ovidiu Tirian, decanul Facultății de Inginerie din Hunedoara din cadrul Universității Politehnica Timișoara, vice­primarul municipiului Deva, Ovidiu Moș, primarul orașului Simeria, Iulius Bedea (care le-a povestit studenților despre problemele majore de mediu cu care se confruntă cetățenii și cu siguranță se vor confrunta și ei, dincolo de justiție, învățământ și sănătate) și viceprimarul co­munei Băcia, Francisc Kaluza.

„De noi depinde în ce lume trăim”
„Centrul de Management Integrat al Deșeurilor face parte dintr-un proiect cu finanțare europeană denumit Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor. Sunt 33 de astfel de proiecte imple­men­tate în țară, însă în doar 7 județe func­ționează un asemenea centru, printre care și județul Hunedoara. Este o mân­drie faptul că am reușit să fim printre primele trei județe din România care au pus în funcțiune deponeul, schimbându-se astfel soarta județului în ceea ce pri­vește strângerea și depunerea de­șeurilor menajere rezultate din gos­po­dăriile populației. Și nu o să ne oprim aici. Ne mai dorim încă un deponeu, dar toate la timpul lor. (…) Cel în care ne aflăm astăzi (n.r. vineri) este cel mai mare din România, iar construcția și dotarea cu echi­pamentele necesare au costat 27 de mi­lioane de euro. (…) A fost dat în folo­sință în 2017, iar de atunci și până în pre­zent, aici a intrat aproape jumătate de milion de tone de deșeuri. Vreau să re­marc modul extraordinar în care ope­ra­torul Supercom administrează acest centru. Nu este un deponeu oarecare, cum suntem obișnuiți să vedem câte o groapă de gunoi pusă pe undeva, fără nici un control, și să fie numită deponeu. (…) Acesta este un mecanism extrem de pretențios și valoros, gestionat cu pro­fesionalism. (…) Fără a părea lipsit de mo­destie, vă mărturisesc că autorități județene cum ar fi cele din Dâmbovița, de exemplu, ne-au vizitat și au exprimat spe­ranța că vor avea și acolo, cândva, un astfel de centru. Iar pentru că aici sunt mulți studenți de la Cluj, aș dori ca și CMID-ul de acolo să fie dat în folosință cât mai repede. (…) De noi depinde în ce lume vom trăi, în ce lume vor trăi copiii și nepoții noștri, de noi depinde să lăsăm moștenire un mediu curat. Tot de noi depinde și educația generațiilor viitoare care se transformă în eforturi ale ad­mi­nistrațiilor publice locale și ale ope­ra­torilor care trudesc pentru a-și onora obligațiile și care sunt convins că vor fi neînsemnate dacă nu vom zidi, zi de zi, în conștiința celor care vin în urma noastră, deprinderile sănătoase de a produce cât mai puține deșeuri, de a colecta selectiv, de a recicla și de a proteja mediul în­con­jurător”, a afirmat Laurențiu Nistor, pre­șe­dintele Consiliului Județean Hunedoara. Acesta a subliniat și latura negativă a unor persoane rău intenționate, care în­cearcă prin diverse pârghii neortodoxe să știrbească imaginea, rolul și im­por­tanța activității ecologice de la Bârcea Mare. Totodată, a felicitat operatorul pentru munca depusă în promovarea colec­tării selective, speranța sa fiind să aducă restul județului la nivelul zonei IV (Valea Jiului), unde activează Supercom S.A pe partea de salubritate.

Orientați către viitor
Dan Stoian a tras un semnal de alarmă în ce privește incapacitatea, la ora ac­tuală la nivel central, de a soluționa un segment ce devine din ce în ce mai tăios. „Proiectul Sistemului Integrat din județul Hunedoara a fost unul de 70 de milioane de euro, fiind cel mai mare proiect la vre­mea respectivă. Am reușit să atragem 55 de milioane de euro din cele 70, pe care le-am folosit pentru a crea infra­struc­tura. E singurul proiect din România care nu a avut nici o corecție financiară, cu toate că am fost verificați de cele mai mari instituții de control ale statului. Partea de infrastructură a fost încheiată în 18 luni, însemnând închiderea a 9 gropi de gunoi neconforme, construirea stației de sortare și și transfer de la Petroșani (o investiție de 7-8 milioane de euro) și Centrul de Management de aici, care în­seamnă 27 de milioane de euro. Pro­iectul e gândit pe 28 de ani, prima celulă fiind prevăzută pentru opt ani și urmă­toarea pe 20 de ani, în așa fel încât la închiderea primei celule să fim capabili să deschidem celula numărul doi. (…) Par­tea neacoperită de deșeuri a județului înseamnă deșeurile din demolări și construcții și deșeurile tip voluminoase. (…) Sunt o problemă la nivel național și nici un județ din țară nu a reușit să o rezolve. Deșeurile din construcții se depun în cantități enorme, haotic și nimeni nu este în stare să creeze un sistem care să in­troducă aceste deșeuri într-o economie circulară pentru care suntem taxați că nu o realizăm și de fapt să facem din de­șeurile din construcții, materie primă tot pentru construcții. (…) Sperăm să de­venim primul județ care rezolvă pro­ble­ma aceasta. E o ambiție pentru noi, iar pre­ședintele CJ a dat-o ca sarcină. Avem deja un proiect prin care vrem să acce­săm fonduri europene (52 de milioane de euro), iar CJ a depus o aplicație în această direcție”, a informat directorul executiv al ADI Deșeuri. Acesta i-a încurajat pe studenți să ia în serios partea de gestio­nare a deșeurilor nu doar ca pe o nevoie acută pentru bunul mers al lucrurilor, ci și ca pe o investiție generatoare de venituri considerabile, catalogând-o ca fiind peste business-urile etalon din România. A făcut referire la faptul că la un moment dat, în trecut, se spunea că finanțiștii bat monedă, iar la ora actuală, acesta con­sideră că nu ei o bat, ci operatorii din bran­șa de gestionare a deșeurile. Dar ca să ajungi de/în top, trebuie să știi să le valorifici.

O suprafață imensă și un rol pe măsură
„În cadrul programului de o săptămână petrecută în județul Hunedoara, numit Practici profesionale, vă oferim infor­mații în vederea cunoașterii aplicate a im­portanței unui sistem integrat de ges­tionare a deșeurilor. CMID Bârcea Mare a fost realizat pentru tratarea finală a de­șeurilor generate în județul Hunedoara, fiind amplasat pe o suprafață de 26 de hectare. Stația de sortare a deșeurilor are o capacitate de 33.000 de tone pen­tru fracțiile de deșeuri reciclabile, co­lec­tate separat. Prin metoda de separare manuală se obțin opt fracții de deșeuri reciclabile, sortate și valorificate material – pentru că vorbim de un business și bine­înțeles că și energetic, pentru că este parte a aceluiași sistem de ges­tio­nare a deșeurilor. Stația de tratare me­cano-biologică are o capacitate pro­iec­tată de 109.000 de tone pe an, procesul de tratare presupunând prelucrarea în două componete (o sortare mecanică a de­șeurilor municipale printr-un ciur mobil și tratarea mecano-biologică a deșeurilor biodegradabile, sortate în prima etapă). (…) Depozitul ecologic este a treia componentă a CMID, având o su­prafață de 62.500 de mp și o capacitate de 1.050.000 de mc pe o durată de viață de 7 ani. Capacitatea de depozitare a în­tregului sistem ajunge, peste foarte mulți ani (oricum suntem avansați) la 3.100.000 de mc de deșeuri depozitate. (…) Și nu în ultimul rând, amintesc de stația de tratare a apelor uzate, cu o ca­pacitate de 168 mc pe zi”, a punctat Ramona Oancea, cea care conduce de­poneul ecologic de la Bârcea Mare, din po­ziția de director. Le-a transmis stu­den­ților că și-ar dori ca interesul manifestat pentru vizitarea obiectivului să fie unul ma­xim, având ocazia să studieze îndea­proape și în mod practic tot ceea ce ține de acest capitol care pe lângă provocări, vine la pachet cu o serie de satisfacții, în­de­o­sebi în sfera mediului și a viitorului verde. Decanul Facultății de Știința și Ingineria Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj Napoca, lect. univ. dr. Nicolae Ajtai, a reliefat scopul întrunirii, viitorilor specialiști în domeniu fiindu-le oferită oportunitatea de a veni în contact cu „o felie foarte mare din ceea ce în­seam­nă economia circulară” și perfor­man­ța atinsă în această ramură. Astfel, doar așa cele trei direcții universitare prac­ticate (didactică, de cercetare și re­la­ția cu societatea) sunt puse în slujba co­munităților. Profesorul univ.dr. Ioan Gâf-Deac a evidențiat importanța de a ră­mâne ancorați, chiar și în situații de criză, în problematica curentă, indicând colectarea separată a deșeurilor, valori­ficarea, reciclarea și obținerea de ener­gie din deșeuri ca pe un principiu de viață și un posibil viitor loc de muncă într-o arie care începe să fie digitalizată.

 

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.