Actualitate

CREȘTINISM ȘI PATRIOTISM

În spațiul public apar o serie de interpretări, de diverse fac­turi, cu privire la evoluția so­cietății, la țintele de urmat. Cu alte cuvinte să alegem cea mai bună cale de urmat. În acest context și noi rutenii avem un cuvânt de spus, la fel cu toți cetățenii țării.
Creștinism și patriotism? Da, sunt coordonatele esen­țiale ale ontosului rutean la care se adaugă acum di­men­siunea euro­peană. Cvasi­to­ta­litatea rutenilor sunt cetățeni ai unor țări membre ale Uni­unii Europene. Azi, bă­trâ­nul continent este creștin într-o manifestare covârșitoare, cu cele două mari confesiuni, romano-catolică și ortodoxă, altele pro­testante și neo­pro­testante și, nu în ultimul rând, greco-catolici ca o sinteză oriental-occidentală a creș­ti­nismului.


Noi rutenii, de la începuturile existenței noastre ca popor, sun­tem creștini în contextul slav al iu­birii lui Dumnezeu. Iz­voare is­torice ancestrale, care se referă la eve­nimente de la sfârșitul mileniului I d. H. și în­ceputul celui următor: Povest vremenîh let, Almanahul Hildersheim, Gesta Hungarorum, Ystoria Mongalorum fac referire directă la ruteni și for­mațiunile lor statale nelocalizate. Limba carpato-rutenilor este una est-slavă, influenţată de vocabularul limbilor poloneză, slo­vacă, română şi maghiară. Alfabetul utilizat pentru scriere este alfabetul chirilic. Primele publicaţii sunt în ru­teana ancestrală sau slavona folo­sită în limba liturgică din predicile bisericeşti. Mitologia paleoslavă este mai puțin cunoscută, neexistând iz­voare scrise directe. Doar scrierile primilor autori creș­tini fac referiri sporadice la aceasta. În mod cert rutenii au devenit creștini din anul 988, când Vladimir cel Mare al Rusiei Kievene, căsătorindu-se cu prințesa Bizanțului Ana, s-a botezat. Mai târziu, Mukacevo, situat în teritoriul ancestral al rutenilor Pod­karpats’ka Rus, a devenit centrul spiritualității creștine rutene. Practic, credința în Sfânta Treime, Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Spi­ritul Sfânt, este pretutindeni și în prezent o stare de spirit a etniei noastre.
Creștinismul a determinat un sen­timent al unei iden­tități etnice distincte, accen­tuat de Unirea cu Biserica Romei, pe care, de-a lungul timpului, rutenii au afirmat-o direct față de regatul Un­gariei, al Poloniei, al Uniu­nii polono-litua­niene, față de Imperiul habsburgic și Austro-Ungaria iar după Al Doilea Război Mondial, din anul 1945, în stare latentă, față de URSS și țările blocului comunist euro­pean. În istoria noastră distingem trei etape ale afirmării identității și pa­triotismului rutean: 1848-1867, con­se­cință a spiritului pașoptist; 1918-1945, consecință a redimensionării Europei Central Răsăritene prin prăbușirea imperiilor german, țarist, austro-ungar și otoman și desăvârșirea constituirii sta­telor naționale; din anul 1989 până în prezent ca urmare a prăbușirii co­munismului. Rutenii de pretutindeni sunt organizați în Congresul Mondial al Rutenilor. Trăind în Cehia, Croația, Serbia, Slovacia, România, Ucraina și Ungaria rutenii își afirmă identitatea etnică distinctă dar respectă și afirmă apartenența civică la țările mai sus amintite. Patriotismul rutean are o bivalență evidentă la care se adaugă sentimentul european, o confirmare a perioadei în care trăim. Noi, rutenii din România, spunem din nou că nu există nici o contradicție între calitatea noas­tră de cetățeni români și identitatea noastră ruteană. Aceasta este di­mensiunea patriotismului nostru.

Dr. Gheorghe Firczak

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura