Ce cred primarii de comună despre creşterea indemnizaţiilor pentru şomeri

Potrivit unui nou proiect de lege, indemnizaţia de şomaj pentru persoanele care au cel puţin un an de cotizare poate creşte cu până la 100 de lei, ceea ce va genera un impact bugetar în cuantum de 120 de milioane de lei pe an. Propunerea legislativă se află în dezbatere publică la Senat.
Noua iniţiativă prevede ca persoanele care nu au avut un loc de muncă după absolvirea unei instituţii de învăţământ vor beneficia de o majorare de la 250 de lei la 300 de lei pe lună şi mai vizează o creştere a indemnizaţiei de la 375 la 450 de lei pentru persoanele care au înregistrat cel puţin un an stagiu de cotizare. Totodată, mai aduce majorarea cotelor procentuale, în regim diferenţiat. Astfel, indemnizaţia va creşte de la trei la sută la 3,6 la sută pentru persoanele cu stagiu de cotizare de cel puţin trei ani, de la cinci procente la şase procente pentru o cotizare de cel puţin cinci ani, de la şapte la sută la 8,6 la sută pentru persoanele care au cotizat cel puţin 10 ani şi de la 10 procente la 12 procente pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani.
La Boşorod există şomeri, dar şi cazuri sociale
„În cazul nostru, sunt multe persoane cu probleme de acest gen. Fie se află în şomaj, fie beneficiază de ajutor social. Lunar, fluctuează câteva zeci de persoane la Legea nr. 406. De ei ne ajutăm când organizăm acţiuni de ecologizare sau muncă în teren. Cei care au deja un serviciu, fac naveta pe la firme din Călan, Hunedoara sau la fabrica de biciclete de la Sântuhalm. Doar fabrica asigură transport, în rest, fiecare se descurcă cum poate. Dau mult din salariu pe abonamentele la maxi-taxi. Ajung de lucrează pe mai nimic, dacă ar fi să ne ghidăm după sumele cu care rămân în mână. Am vrea şi noi investitori în zonă, ca să creeze locuri de muncă, dar văd că e o problemă naţională. Bănuiesc că nu doar comunităţile mici se confruntă cu astfel de neajunsuri. Ce ştiu sigur e că satele de munte, din cauza izolării, au toate, absolut toate, necazuri din pricina lipsei locurilor de muncă. Şomerii încă mai au o şansă la angajare, ţinând cont că sunt incluşi în programe şi burse tematice, organizate de AJOFM”, spune Ioan Grecu (foto), primarul comunei Boşorod.
Navetă zilnică şi pentru cei din Hărău
„Şomajul reprezintă o soluţie temporară, nu o oportunitate. Cât priveşte ajutorul social, aici avem fluctuaţie între 30 şi 50 de persoane, de regulă. Fie nu îşi îndeplinesc sarcinile potrivit cadrului legal impus şi ies din evidenţe, fie apar alte venituri sau intervin alte cauze şi nu li se mai încadrează dosarul. Referitor la situaţia şomerilor, noi nu avem o statistică la nivel de comună, dar din ce cunosc, sunt câteva zeci de persoane, anual. Oamenii şi-au mai găsit de lucru pe la fabrica de cablaje de la Deva şi Orăştie, firme ce le asigură şi transportul necesar, iar alţii s-au angajat prin zonă, care pe unde au putut. Investitori care să creeze noi perspective locale nu sunt. În toţi aceşti ani, ne-ar fi fost binevenite locuri de muncă pentru săteni. Preţurile au crescut la carburanţi, ceea ce a dus la majorarea tarifelor cam la tot, şi deci la o viaţă mai grea. În actualul context, cred că o astfel de iniţiativă este de îmbrăţişat. Poate pentru unii, câteva zeci de lei în plus nu înseamnă mulţi bani, dar poate că salvează pâinea zilnică pentru multă lume. Salut proiectul de lege. Orice ajutor suplimentar e de bun augur”, susţine Dorin Jibetean (foto), primarul comunei Hărău.
Vorţa, uitată în munte
Comună de munte, nici Vorţa nu pare să aibă prea multe posibilităţi de dezvoltare pe palier economic. Populaţia e îmbătrânită şi nu toţi vârstnicii beneficiază de pensie. „Există persoane care nu au nici un venit, mulţi oameni în vârstă şi bolnavi. Variante de supravieţuire nu prea sunt, în afara ajutorului social. Oricum, avem maximum 15 dosare la acest capitol. Cei care se află în câmpul muncii încă se mai pot organiza, cumva. Deşi se chinuie cu transportul, fiind nevoiţi să lucreze pe la oraş şi dau din banii şi timpul lor ca să-şi poată asigura traiul zilnic. Suntem binecuvântaţi cu o zonă ecologică, s-ar preta perfect pentru investiţii în domeniu. Dar cu toate acestea, nu ne ofertează nimeni. Tot aici s-ar putea deschide mici ferme sau chiar făbricuţe şi puncte de producţie. Mână de lucru ar exista, fără probleme. Sunt convins că ar veni să se angajeze şi din comunele vecine. Singurul impediment pentru comunitatea noastră şi implicit pentru oamenii de afaceri e distanţa faţă de oraş. De fapt, nu e singurul, ţinând cont şi de infrastructură.
Nu ar strica o strategie naţională, care să implice axe realiste de resuscitare şi dezvoltare a comunelor mici, de munte. Ar trebui gândită şi personalizată pe regiuni”, arată Emil Bureană (foto), primarul comunei Vorţa. (M. Şerban)