Cristina Ghenea

Un bărbat de 72 de ani, din Braşov, este căutat de câteva zile în Masivul Retezat, după ce s-a rătăcit în zona „Porţile Închise”, la 2.300 de metri altitudine. Bărbatul a pornit împreună cu un prieten de-al său, în vârstă de 80 de ani, de la cabana Pietrele, intenţionând să parcurgă un traseu prin Valea Galeşului, pe la Lacul Bucura, iar apoi să se întoarcă la cabană.

Potrivit salvamontiştilor, pe parcursul traseului, cei doi turişti s-au oprit în zona „Porţilor Închise”, unde au hotărât să se despartă. Bărbatul în vârstă de 80 de ani a pornit pe un traseu nemarcat, pe un drum forestier care duce spre Tăul Ţapului, însă după mai bine de o zi de hoinărit a reuşit să se întoarcă la cabana Pietrele. Când a ajuns, bătrânul a constatat că prietenul său cu opt ani mai tânăr lipseşte. A anunţat imediat salvamontiştii, iar aceştia au început căutările. „Vineri noapte am fost nevoiţi să oprim operaţiunile, din cauza vântului puternic şi a temperaturilor care la o asemenea altitudine scad până sub zero grade. Sâmbătă au fost reluate căutările, însă zona este una extrem de dificilă şi deocamdată nu avem rezultate pozitive”, a declarat Ovidiu Bodean, şeful Serviciului „Salvamont”. Peste 20 de salvamontişti şi jandarmi montani participă la operaţiunile de căutare ale celui dispărut, însă până aseară, la încheierea ediţiei, bărbatul nu fusese găsit.

Maximilian Gânju

Mii de narcise sălbatice pot fi admirate până spre finalul lui iunie într-o rezervaţie de pe raza localităţii Sălaşu de Sus. Peisajul unic oferit de poiana cu narcise de la poalele muntelui este prilej de festival pentru locuitorii satelor din zonă, iar, acest an, chiar dacă e criză, edilii localităţii s-au pregătit pentru a continua tradiţia.
 

Activităţi sportive şi folclorice
„Nu renunţăm la tradiţie, chiar dacă e criză şi festivalul se va ţine săptămâna viitoare, pe data de 22 mai. Deja, primarul comunei, Sorin Marica, a pus la punct cu toţi cei implicaţi în această acţiune, programul folcloric şi celelalte manifestări din cadrul festivalului. De vineri începe festivalul propriu-zis, cu diferite activităţi sportive şi sâmbătă se continuă cu excursii pentru copiii din comună şi din alte localităţi din Ţara Haţegului, organizate împreună cu cei de la Parcul Naţional Retezat. Narcisele au început să înflorească şi am programat festivalul chiar în perioada când poiana va fi plină”, a declarat viceprimarul comunei Sălaşu de Sus, Virgil Haitău.

Regalul narciselor
Festivalul Narciselor împlineşte 11 ani, iar poiana în care florile sălbatice acaparează câteva hectare are şi ea o poveste interesantă pentru orice turist. Se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 20 de hectare între localităţile Sălaşu de Sus şi Nucşoara, în apropierea Parcului Naţional Retezat şi este o „insulă preistorică“, în care cresc plante care au rezistat încă din perioada glaciară, când toată zona era o imensă taiga, aproape la fel cum este astăzi Siberia.
Din paradisul de plante preistorice, poate cel mai mult atrage un „regal“, cel al narciselor. Florile care au pus stăpânire pe întreaga poiană de lângă comună sunt o adevărată desfătare pentru turişti. Apariţia florilor în insula de la poalele Retezatului, în perioada în care n-ar mai trebui să înflorească, este explicată de specialişti prin faptul că printre pietrele de granit de sub sol curg ape reci din Munţii Retezat, care „au efect de frigider şi răcesc locul“. Astfel, aici s-a păstrat o insulă cu un climat rece şi umed, unde pot fi observate vietăţi extrem de interesante.

Fluturele Grilaj şi Albăstriţa
Odată cu apariţia narciselor, în poiană se „trezeşte la viaţă“ şi fluturele Grilaj. Acesta nu trăieşte decât câteva zile. Bătrânii povestesc că acest fluture îi călăuzeşte pe cei morţi în „Lumea de apoi“. Un alt fluture care este întâlnit în Poiana Narciselor de la poalele Retezatului, Albăstriţa (foto), are o poveste la fel de interesantă. Despre Albăstriţă se spune că îşi hipnotizează victimele, mai exact furnicile, pe care le ademeneşte cu nişte sunete speciale, apoi secretă o substanţă hipnotizantă. Ţinta Albăstriţei nu sunt furnicile, ci muşuroiul lor. Odată hipnotizate, furnicile duc Albăstriţa în muşuroi, unde fluturele găseşte căldură, adăpost şi hrană suficientă, fără a depune nici un efort. În timpul festivalului, li se permite turiştilor şi invitaţilor să culeagă câte o narcisă, pentru a avea o amintire din acel loc.

Maximilian Gânju

Turiştii care aleg sălbaticul Retezat, în acest week-end, au parte de o surpriză venită din partea Asociaţiei de Turism Retezat. O şezătoare cum era odinioară, la care ţăranii de la poalele Retezatului le vor arăta oaspeţilor obiceiurile şi tradiţiile lor. Nu vor lipsi nici bucatele tradiţionale şi chiar cele de post, sau poveştile bătrânilor despre miturile celor mai sălbatici munţi din ţară.

Valorificarea tradiţiilor locale
Şezătoarea, care urmăreşte valorificarea tradiţiilor locale în sezoanele turistice, se va ţine la Centrul de Vizitare a Parcului Naţional Retezat, din satul Nucşoara, comuna Sălaşu de Sus, sâmbătă începând cu ora 18. „O să-i întâlniţi pe localnici în cele mai frumoase şi autentice costume populare, alături de bucatele tradiţionale pregătite de ei, pe meşterii populari împărtăşind celor mai tineri din secretele meseriilor uitate în multe locuri. Totul va fi asezonat cu muzică populară, un vechi maestru local al fluierului ne va încânta cu melodii ciobăneşti, de dor şi de voie bună. Pentru cei ce postesc, avem pregătite bucate de post, aşa cum au mâncat de veacuri românii din aceste locuri”, spune Alexandru Bulacu (foto), secretarul Asociaţiei de Turism Retezat.

Pentru o mai bună conlucrare localnici-turişti
Acţiunea face parte din proiectul „Managementul durabil al resurselor naturale din zona Parcului Naţional Retezat în beneficiul comunităţilor“, derulat de asociaţie şi care află la treia ediţie. „Bucuria ce o simţim la fiecare şezătoare, admirând măestria femeilor ce torc, „ştrincănesc“, sau împletesc la „cipcă“, răbdarea sculptorilor în lemn sau a pielarilor, tâlcul vorbelor bătrânilor ce povestesc legendele zonei, curiozitatea copiilor ce nu mai prididesc cu întrebările, vrem să le împărtăşim cu toţi iubitorii de tradiţii, drept pentru care vă poftim în Ţara Haţegului – Retezat, pentru o binemeritată porţie de folclor şi bucătărie tradiţională”, mai spune Alexandru Bulacu.
Această manifestare mai urmăreşte şi o conlucrare între gospodarii de la poalele muntelui şi turiştii care le calcă meleagurile, la fel cum se întâmplă în Austria, spre exemplu, unde localnicii au ca principală îndeletnicire turismul şi valorificarea tradiţiei.

Carmen Cosman

Firma care exploatează masa lemnoasă din zona Câmpu lui Neag – Uricani este acuzată de activiştii ecologişti că distruge pădurea, chiar la limita cu ariile protejate din Retezat şi Domogled – Valea Cernei. Reprezentanţii Agent Green cer statului român să răscumpere terenurile împădurite.

S-au vândut peste 1.000 ha de pădure
În zona Câmpu lui Neag – Uricani, austriecii de la compania Schweighofer – a cărei divizie din România se numeşte Cascade Empire SRL – au ajuns în urmă cu aproximativ cinci ani, când i-au îmbogăţit pe localnicii care aveau păduri de vânzare acolo. Proprietarii au înstrăinat pe nerăsuflate 1.300 de hectare de teren împădurit, situat în zona-tampon a Parcului Naţional Retezat, la un preţ uluitor pentru această zonă: 95 de milioane de lei vechi/ hectar, adică în total, peste 123 de miliarde de lei. Acum, aceştia sunt acuzaţi de militanţii ecologişti că distrug zona, prin modul în care exploatează lemnul, mai ales că perimetrul unde se desfăşoară exploatări forestiere este situat periculos de aproape de peisajul forestier intact, unic în Europa. Reprezentanţii Agent Green spun că astfel de situaţii ar putea fi evitate, dacă România s-ar alinia la legislaţia internaţională, care situează zonele – tampon în afara delimitării ariilor protejate.

Prin tăierile masive, distrug peisajul în zonă
„Exploatările de resurse în Munţii Retezat şi în împrejurimi ameninţă unicitatea peisajului forestier intact. Suntem neplăcut surprinşi de faptul că am văzut cum camioane încărcate cu lemn ies aproape în foc continuu din acele păduri frumoase, care reprezintă de fapt puncte de acces în Parcul Naţional Retezat şi peisajul forestier intact. Am aflat că reprezentanţii companiei austriece Schweighofer au cumpărat cel puţin 1.000 de hectare de pădure în acea zonă şi suntem deosebit de dezamăgiţi că acest lucru a fost posibil şi că statul român şi proprietarii de acolo au putut să vândă atât de multă pădure unei companii, care face acolo nişte exploatări ce distrug practic peisajul în punctele de acces în această zonă superbă. Chiar dacă au acte pe acele terenuri şi au posibilitatea legală de a exploata, totuşi, felul în care fac exploatările lasă foarte mult de dorit. Este un loc care ar trebui inclus într-o zonă – tampon a ariilor protejate şi credem că statul român ar trebui să aloce fonduri pentru a lua înapoi pădurile respective de la această companie”, declară Gabriel Păun, reprezentantul Agent Green.

Ariile protejate pot fi afectate în timp
„Din hărţile pe care le avem, rezultă că terenurile pe care le deţine  compania austriacă sunt exact până în limita zonei de protecţie integrală a Parcului Naţional Retezat şi Parcului Domogled – Valea Cernei. Din deplasările noastre, nu am văzut să se fi replantat ceva, mai mult, acele tăieri în ochiuri rase pe care ei le fac nu sunt curăţate. Ei îşi iau doar buştenii care le trebuie, iar restul rămâne. Este adevărat că e bine să laşi lemn mort pentru că este sursă de hrană şi de adăpost pentru alte vietăţi. Dar, se lasă o cantitate prea mare, care încurajează apariţia unor dăunători şi descurajează regenerarea naturală. Nici nu plantează, nici nu încurajează regenerarea naturală şi asta este o problemă foarte mare pentru pădurile încă rămase în picioare, care vor fi afectate de aceşti dăunători”, afirmă acelaşi reprezentant Agent Green. El şi-a exprimat temerea că şi ariile protejate ar putea să fie afectate în scurt timp, tocmai din motivele enumerate anterior.

“Tot ce facem acolo este absolut legal”
Conducerea firmei incriminate susţine, însă, că totul se desfăşoară cât se poate de legal.  „Proprietatea pe care am achiziţionat-o acolo are amenajament silvic aprobat de Ministerul Mediului. Tot ceea ce se face acolo este în mod absolut legal şi oricine poate să verifice documentele. Cred că suntem singurul proprietar de pădure privat din România care investeşte atât de mult în împăduriri. Primul lucru pe care îl facem după ce achiziţionăm o suprafaţă este să împădurim tot ceea ce a fost lăsat neîmpădurit de vechii proprietari. Anul acesta, am împădurit circa 80 de hectare de pădure. Amenajamentele silvice şi codul silvic spun clar că după ce tai o suprafaţă, trebuie să o împădureşti şi când am spus că respectăm întru totul codul silvic, mă refeream şi la acest lucru”, a declarat Lucian Petre, reprezentantul Cascade Empire SRL.

Nicolle Ebner

Trei remorci pline cu gunoi au lăsat în urma lor turiştii de ocazie, veniţi cu maşinile la Poiana Pelegii. Rangerii Parcului Naţional Retezat (PNR) spun că şi Retezatul, fără voia lui, le va face un cadou: urşii gunoieri, care vor veni să-şi ceară drepturile, sfâşiind corturile turiştilor, pentru a ajunge la rucsacii cu mâncare.

Mârlanul de iarbă verde

E greu să te descurci cu cete de oameni beţi, puşi pe chef şi distrugeri, spun rangerii Parcului Naţional Retezat (PNR), care, cu mari eforturi, reuşesc totuşi să ţină situaţia sub control. Pentru acest gen de turişti nu există reguli, nici legi, iar noţiunea de parc naţional le este la fel de străină, precum noţiunea de bun simţ. Nu contează că, la un metru de ei, pe un afiş, scrie că este interzis focul sau aruncarea gunoaielor. Ori fac pe proştii („nu am ştiut”), ori pe chiorii („n-am văzut”). În doar două săptămâni, rangerii, împreună cu angajaţi de la Ocolul Silvic Retezat au adunat, din parcarea de la Poiana Pelegii, trei remorci mari, pline cu saci de gunoi.

În fiecare an se întâmplă acelaşi lucru

Majoritatea gunoaielor sunt aruncate de turiştii de picnic, veniţi la sfârşit de săptămână la o bere şi un grătărel. După terminarea distracţiei, în loc să pună resturile într-o pungă, în portbagaj, preferă să le arunce cu nesimţire în locurile care tocmai i-au găzduit sau chiar în albia râului. Data viitoare când vin, tot ei strâmbă din nas că e mizerie în locul de campare. Pentru rangerii parcului, a rămas încă o enigmă de ce turiştii, care pot aduce şi 10 kg de alimente, nu pot lua înapoi 500 gr de resturi şi ambalaje? Legea mediului interzice abandonarea deşeurilor în parcurile naţionale, de aceea nu s-au mai amplasat nici containere în parc, ci doar în afara lui. Nu e treaba rangerilor să facă pe gunoierii, dar nu mai suportă mizeria pe care vizitatorii necivilizaţi o lasă în Retezat. Din aceeaşi, raţiune, în zona pârtiei de schi de la Râuşor fac curăţenie salvamontiştii.

Care va fi urmarea?

Urşii se vor învăţa cu mâncarea lăsată de turişti şi vor veni tot mai des în locurile de campare şi la casele de vacanţă, în căutarea ei. În plus, au apărut şi haite de câini sălbăticiţi, care trăiesc mâncând resturile menajere lăsate de oameni, nu numai la Râuşor, Gura Zlata-Brădăţel, ci şi la Gura Bucurei (Poiana Pelegii). Câinii s-au înmulţit din cale-afară şi ucid animalele sălbatice din zona protejată. Când nu mai e sezon turistic şi rămân fără mâncare, câinii se dedau la vânarea puilor de capră neagră sau a marmotelor din parc. „Îmi este imposibil să înţeleg şi să accept felul în care unii oameni-nu puţini, din păcate – îi dispreţuiesc pe semenii lor, prin sufocarea cu gunoaiele, pe care le împrăştie cu nepăsare. Asta nu este nici neştiinţă, nici neputinţă. Este doar o mare ticăloşie”, afirmă Zoran Acimov- directorul PNR.

Dana Istudor

 Doi români şi şase cehi au primit cea mai mare amendă dată vreodată de jandarmii montani din judeţul Hunedoara, după ce aceştia au intrat în Rezervaţia Biosferei să facă o plimbare cu maşinile de teren. 

De ce să meargă pe jos?
Cei opt turişti au ales să-şi petreacă vacanţa în zona turistică Pietrele din masivul Retezat, însă pentru a ajunge la locul de cazare, aceştia trebuiau să parcurgă de la Cârnic, zona până unde este permis accesul cu autovehicule, un traseu de două ore, pe jos, prin Parcul Naţional Retezat. Atât românii, cât şi cehii au considerat că este mult prea mult de mers pe jos şi au pornit cu maşinile de teren, în ciuda faptului că la poarta de intrare în Parcul Naţional Retezat din zona Cârnic sunt avertizaţi foarte clar că nu au voie nici măcar cu bicicleta. Excursia lor a fost repede întreruptă de jandarmii montani cantonaţi în masiv, care i-au sancţionat cu cea mai mare amendă acordată vreunui turist care a încălcat regulile din Parcul Naţional.

Conducătorul grupului amendat
„Jandarmii montani din cadrul Postului Nucşoara au fost sesizaţi, în data de 13 august 2009, cu privire la faptul că un grup de turişti a pătruns în Parcul Naţional Retezat, în zona Pietrele, cu patru autoturisme de teren. (…) Cei opt turişti, doi cetăţeni români şi şase cetăţeni cehi, au pătruns cu autovehiculele pe acest traseu, deşi, la punctul Cârnic, este amenajat un panou prin care se interzice accesul cu mijloace motorizate. Jandarmii montani au sancţionat conducătorul grupului de turişti, Bucur M. de 41 ani, din municipiul Arad, cu amendă contravenţională în valoare de 3.000 lei, întrucât a încălcat prevederile regulamentului ariei protejate”, declară  locotenentul Nicolae Răducu, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Hunedoara.

Dan Terteci

 Alertă în Retezat! Echipele de salvamontişti şi jandarmi au căutat ore întregi doi turişti rătăciţi în masiv. Rudele lor au apelat numărul 112.

N-au coborât pe traseul stabilit
Un bărbat de 50 de ani din Petroşani, împreună cu fiul lui de 14 ani, au urcat în Retezat, pentru a petrece sfârşitul de săptămână. Cei doi turişti, Adrian R. şi fiul său A.R. au urcat în Masivul Retezat vineri, 7 august 2009, pe traseul Nucşoara-Cârnic, cu intenţia de a campa în zona Pietrele, până în data de 9 august 2009, când urmau să coboare pe acelaşi traseu. În acest sens, cei doi au stabilit ca o rudă a lor să îi aştepte duminică, în jurul orei 8.00, în zona Cârnic. Pentru că nu au ajuns la ora stabilită la punctul de întâlnire, cei care îi aşteptau să coboare de pe munte au sunat la 112. Imediat, salvamontiştii şi jandarmii montani au plecat în căutarea lor pe traseele din apropierea zonei Pietrele din Masivul Retezat, pe unde cei doi turişti au urcat, dar şi în alte zone, unde există puncte de permanenţă ale salvamontiştilor. În jurul orei 16.30, un salvamontist a observat de la distanţă, pe un traseu din zona Buta, două persoane care corespundeau descrierii. Echipele de căutare au fost dirijate către zonele montane Cheile Buţii şi Câmpuşel, din sudul Masivului Retezat, unde puteau ajunge cei doi turişti. Jandarmii montani din aceste zone au anunţat cabanierii cu privire la căutarea lor şi semnalmentele acestora.
După două ore, cei doi au fost observaţi de echipele de căutare în zona Buta. În cele din urmă, aceştia au ajuns la cabana din Cheile Buţii. Cabanierul de aici a anunţat apariţia lor la 112.

Florina Crişan

Parcul Naţional Retezat s-a calificat în semifinala competiţiei internaţionale ‘Cele şapte minuni naturale ale lumii’, organizată de Fundaţia New7Wonders, clasându-se pe locul 10 la grupa E, care include cele mai frumoase parcuri naţionale, păduri şi monumente naturale ale Pământului.

Ne-am mobilizat bine
‘A fost o extraordinară mobilizare din partea românilor de pretutindeni. Au vuit forumurile de discuţii, au sunat telefoanele de atenţionare între prieteni ‘nu uita să votezi Retezatul’, a apărut pe bloguri vestea că ‘e musai’ să votăm Retezatul. Presa a fost locomotiva neobosită care ne-a împins înainte, vorbind despre marea şansă pe care o are România. Ne-a unit o cauză bună şi am arătat că se poate să ieşim în faţa lumii nu numai cu cerşetori, câini vagabonzi, hoţi şi violatori puşi la zid de presa occidentală’, a declarat, vineri, Florina Crişan, responsabil relaţii publice în cadrul Administraţiei Parcului Naţional Retezat (APNR).

Au votat după încercări frustrante
În context, responsabilul APNR a remarcat implicarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, care a înfiinţat un comitet de suport al acestui proiect şi fără de care România ar fi fost descalificată din cursă, aşa cum s-a întâmplat cu alte ţări candidate. De asemenea, la reuşita proiectului au contribuit Ministerul Educaţiei, Fundaţia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc, Mol România. ‘Să nu uităm zecile de mii de români care au învins dificultăţile votării pe un site scris într-o limbă străină şi au perseverat până când au reuşit. Alţii au pus mâna pe telefon şi au votat după ore de încercări frustrante fiindcă numărul din Elveţia era prea solicitat’, a adăugat Florina Crişan. În următoarele două săptămâni, un comitet de experţi internaţionali va decide semifinaliştii care vor fi înscrişi în cursa pentru desemnarea finalistului competiţiei ‘Cele şapte minuni naturale ale lumii’. În acest timp, specialiştii vor alege 28 de candidaţi care vor fi supuşi votului public după data de 21 iulie.

Să fim civilizaţi
‘Acum, mai mult ca oricând, trebuie să demonstrăm că ştim să ocrotim ceea ce ne-a dat natura. Facem un apel către toţi vizitatorii Retezatului: haideţi să lăsăm curate locurile pe care le străbatem. Toată stima pentru cei care îşi coboară singuri punga cu deşeuri din parc. Pe aceştia, Retezatul îi aşteaptă să revină’, a declarat Zoran Acimov, directorul APNR. Potrivit acestuia, Ministerul Turismului a înscris Bucureştiul pe lista oraşelor candidate pentru desfăşurarea festivităţilor din 2011, când vor fi anunţate ‘Cele şapte minuni naturale ale lumii’. Concursul a debutat anul trecut, când, la cele şapte grupe ale competiţiei, au fost nominalizate 261 de locaţii, dintre care în semifinale au intrat primele 11, în urma votului pe adresa de web http://www. new7wonders.com/nature/en/. Parcul Naţional Retezat a fost singurul din România care a fost selectat pentru acest concurs internaţional la secţiunea destinată pădurilor, parcurilor naţionale şi rezervaţiilor naturale. Pentru proba finalei vor fi alese câte patru locaţii la fiecare grupă, clasamentul urmând să fie efectuat tot printr-un vot popular exprimat pe internet, până în anul 2011. Cu o suprafaţă de peste 380 de hectare, Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în anul 1935 pe structura fostului domeniu de vânătoare al Casei Regale. Parcul este acum unul dintre puţinele locuri din România, unde natura a avut cel mai puţin de suferit în urma intervenţiei omului. În arealul acestuia trăiesc 185 de specii de păsări, 1.190 de specii de plante – o treime din totalul celor din România, 90 dintre acestea fiind unice în ţară. Unicitatea parcului derivă şi din faptul că în Masivul Retezat se găsesc 20 de vârfuri muntoase cu o înălţime de peste 2.000 de metri, iar între văile acestora se află 80 de lacuri şi tăuri glaciare. Dintre acestea se disting Lacul Bucura, cel mai întins din ţară, cu o suprafaţă de nouă hectare, şi Lacul Zănoaga, cu o adâncime de 29 de metri, cea mai mare din România.