Trecut, prezent şi viitor pentru România

21 noiembrie 2018 | Adauga un comentariu | Publicat in: Comunitate

Dr. Gheorghe Firczak

În ultimul timp, o serie de decidenţi politici din ţara noastră recurg la critici aspre la adresa structurilor europene, nemulţumiţi de recomandările care ne sunt adresate. Alţii, din linia a doua, nedecidentă, le ţin isonul, fiind deosebit de afectaţi de aşa-zisa reducere a suveranităţii noastre. Tocmai nerespectarea bunelor intenţii exprimate în documentele europene slăbeşte România deoarece sub masca unor decizii exclusive consemnate de instituţii ale statului român se pot realiza un pas înainte şi doi paşi înapoi în structurarea democraţiei româneşti.

Trecutul românesc are mai multe exemple care subliniază vocaţia europeană a românilor şi câteva exemple care ne arată că atunci când decidenţii politici au abandonat europenismul, poporul a avut de suferit.
Miron Costin (1633-1691), boier, om politic şi diplomat, erudit, subliniază etnogeneza daco-romană comună pentru „lăcuitorii“ de la est şi sud de Carpaţi şi pentru „românii din ţările ungureşti“, „toţi un neam şi odată descălecaţi sîntu“. Îl continua pe Grigore Ureche (1590-1647), de asemenea boier, erudit, care afirma că „de la Rîm ne tragem“ iar limba română „are multe din limba lătinească că de ne-am socoti pre amănuntu toate cuvintele le-am înţelege“. În secolul al XVII-lea aceştia subliniau prin afirmaţiile lor sensul european al ontosului românesc pe coordonatele umanismului.
Dimitrie Cantemir (1673-1723), a fost caracterizat la superlativ de George Călinescu (1899-1965) în „Istoria Literaturii Române-Compendiu“. Menţionează acesta: „…un erudit de faimă europeană, domnitor moldovean, prinţ moscovit, academician berlinez este un adevărat Lorenzo de Medici al nostru.“ „Enciclopedia Britannica“ îl enumeră în rândul marilor savanţi europeni. Cantemir confirmă afirmaţiile şi argumentaţia lui Miron Costin. Prin „Hronicul vechimei româno-moldo-vlahilor“, scris iniţal în limba latină, tradus apoi de el însuşi în limba română, defineşte istoric originea comună a tuturor românilor şi unitatea de neam. Pentru această lucrare a consultat peste 150 de izvoare în limbile română, latină, greacă, polonă şi rusă. Reiterează astfel filonul european al românismului, pe filieră preiluministă.
Şcoala Ardeleană, mai ales prin Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe Şincai (1754-1816), Petru Maior (1756-1821), o variantă românească a Luminilor europene, argumentează prin erudiţie şi demers istorico-lingvistic originea românilor şi componenta latină ca bază a limbii române, realizând un mare pas în afirmarea conştiinţei naţionale româneşti ilustrată de memoriul înaintat Curţii de la Viena, „Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae“ (1791).
Paşoptismul (1830-1860), ideologie prezentă în întreg spaţiul românesc, neprogramatică, dar caracterizată prin doctrina culturală subsumată idealului naţional şi viziune mesianică revoluţionară, are un rol semnificativ în dialogul româno-european pentru activarea unei convergenţe cu Occidentul. Simion Bărnuţiu (1808-1864) în Discursul din Catedrala de la Blaj (2/14 mai 1848) redefineşte coordonatele românismului: originea comună a tuturor locuitorilor din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, formarea poporului şi limbii române în Dacia, necesitatea luptei comune pentru libertate şi unitate naţională, pe baza dreptului natural ca principiu al unei noi lumi în devenire, moderne. Prin conceptele generale filosofice, prin filosofia dreptului, afirmată de acesta pe coordonatele paşoptismului, exprimă o adevărată profesiune de credinţă europeană.
Anul 1918 a transformat radical lumea, prefigurând apariţia ulterioară a Uniunii Europene. Constituirea României Mari, a celorlalte state naţionale pe ruinele imperiilor austro-ungar, rus şi otoman, face parte din acest proces de cristalizare europeană. Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba-Iulia este un document definitoriu european, prin principiile afirmate. În perioada interbelică un mare om politic şi diplomat român, de talie europeană, Nicolae Titulescu (1882-1941), a fost peste un deceniu reprezentantul României la Liga Naţiunilor sau Societatea Naţiunilor, fiind de două ori consecutiv, în anii 1930 şi 1931, preşedintele forului mondial. Aceasta a fost prima organizaţie mondială care avea ca scop menţinerea securităţii şi prin ea a păcii mondiale. Din nefericire, marile puteri europene nu au înţeles, din motive diferite fiecare, importanţa acestei structuri, iar Nicolae Titulescu, promotor al ei, a fost sacrificat prin înlăturarea sa din politica mondială, din cea europeană.
Al Doilea Război Mondial (1939-1945), instaurarea regimurilor comuniste în Europa Central Răsăriteană, Războiul rece au întârziat generalizarea unei construcţii europene. Anul 1989 a determinat o reconfigurare geopolitică a bătrânului continent. Uniunea Europeană a apărut în anul 1958 ca structură parţială, redimensionată în anul 1993 prin Tratatul de la Maastricht, apoi prin Tratatul de la Lisabona, valid de la 1 decembrie 2009. Toate statele au aceleaşi drepturi şi obligaţii, dar populiştii atacă UE sub pretextul că aceasta ar afecta suveranitatea unor state membre, în folosul structurilor europene, ceea ce este fals. Şi noi, cetăţenii europeni din România, trebuie să respectăm normele europene în rând cu ceilalţi cetăţeni europeni şi să profităm de absorbţia fondurilor europene pentru a asigura o dezvoltare mai rapidă a ţării noastre.
Am arătat că, istoriceşte, românii, în diverse epoci, au înţeles avantajele conlucrării în structurile continentale, că vocaţia europeană a românilor este una structurală. Trebuie să convingem cât mai mulţi cetăţeni, cât mai multe persoane din autorităţile decidente din ţara noastră că viitorul nostru va fi mult mai bun dacă aparţinem Uniunii Europene. Bătrânul continent depinde de succesul acestei construcţii instituţionale, de aplicarea acestor principii. România depinde de armonizarea deplină cu structurile europene.

Loading...

Scrie un comentariu

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
Prefectul Fabius Kiszely: Toate instituţiile sunt pregătite pentru sezonul rece

Ieri, prefectul de Hunedoara, Fabius Kiszely (foto) a convocat o nouă întrunire a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pentru...

Lansare de carte: Delegaţi hunedoreni participanţi la Adunarea de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara şi în parteneriat cu Editura Emia din Deva, organizează în...

Comunitatea din Dobra, invitată să marcheze Centenarul Marii Uniri

Centenarul Marii Uniri se apropie. E chiar foarte aproape, socotind după importanţa şi semnificaţia evenimentului istoric petrecut la 1918, precum...

Închide