Şefii tribunalelor din România, reuniţi la Hunedoara
Maximilian Gânju
Reuniunea organizată de Tribunalul Hunedoara şi Consiliul Superior al Magistraturii s-a concretizat şi cu semnarea unei Rezoluţii. Aceasta ar trebui să ducă la apărarea independenţei magistraţilor.
Întâlnirea a reunit 35 de preşedinţi şi 18 vicepreşedinţi de tribunale, reprezentând un număr de 42 de instanţe de acest grad. Din partea Consiliului Superior al Magistraturii au ajuns la Hunedoara mai mulţi judecători renumiţi, dar au luat parte şi un reprezentant al societăţii civile ori din cadrul Inspecţiei Judiciare.
La lucrări a fost prezentă şi conducerea Curţii de Apel Alba Iulia, prin preşedintele instanţei şi vicepreşedintele acesteia.
”Agenda evenimentului a cuprins, în principal, analiza şi dezbaterea unor aspecte importante pentru organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, precum: normele de asigurare civilă profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. (…) De asemenea, în cadrul întâlnirii s-a adoptat o Rezoluţie prin care s-a solicitat membrilor Consiliului Superior al Magistraturii ca în cadrul dezbaterii celor două rapoarte ale Inspecţiei Judiciare privind respectarea dispoziţiilor legale în anchetele penale derulate împotriva magistraţilor, precum şi modalitatea de aplicare a Protocolului de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, încheiat în anul 2016, să apere independenţa judecătorilor vizaţi de rapoarte şi să ia măsuri în vederea adoptării de acte normative primare şi secundare care să împiedice pe viitor utilizarea procedurilor penale în scopul încălcării independenţei judecătorilor”, se arată într-un comunicat al Tribunalului Hunedoara.
Pt ce ? Sa.nu.mai comite erori judiciare si abuzuri ori sa ceara mărire de salariu? Nesimțirii.
Reabilitarea victimelor torturii
Statele trebuie să se asigure că victimele torturii pot obține despăgubiri. Victimele trebuie să aibă, de asemenea, un drept la o compensație echitabilă și adecvată, inclusiv mijloacele pentru ca o reabilitare completă posibil. Aceasta este o cerință în conformitate cu dreptul internațional.
Redress atrage după sine restituirea, compensarea, reabilitarea, repararea, gradul de satisfacție și garanții de non-repetiție.
Compensarea persoanei care se dovedește victima a torturii fizice și psihice ,în forma continuata prin abuz de putere săvârșit asupra sa , trebuie sa reprezinte despăgubiri financiare (pentru prejudicii materiale și morale) sub forma unei rente lunare pe parcursul vieții.
Retrocedarea înseamnă să restabilească victima în situația sa , înainte de abuzul a fost comis.
Despăgubiri înseamnă să răsplătească daune evaluabil economic care rezultă din abuz.
Reabilitare înseamnă restabilirea și repararea prejudiciului suferit de victimă. Acest lucru ar trebui să recunoască faptul că efectul generalizat al torturii înseamnă viața victimei – inclusiv demnitatea, sănătatea și auto-suficiență – niciodată nu s – ar putea recupera pe deplin.
Reparația trebuie să fie adecvate, eficiente și cuprinzătoare. Circumstanțele specifice ale fiecărui caz trebuie să fie luate în considerare și măsuri reparatorii adaptate la nevoile specifice ale victimei.
Satisfacția include verificarea faptelor, sancțiunile judiciare și administrative împotriva autorilor abuzului, precum și o confirmare de fărădelegi. Aceasta poate include scuze publice victimei.
Garanții de non-repetiție sunt măsuri de combatere a impunității autorilor și a reapariției abuzurilor. În funcție de context, astfel de măsuri variază de la mecanisme de supraveghere și monitorizare externă, la stabilirea unor căi de atac judiciare, consolidarea independenței sistemului judiciar, precum și o formare adecvată pentru funcționarii de aplicare a legii.