Sărutul morții, sculptura care celebrează viața de apoi

Sculptura „Sărutul statuii morții” (foto) se află în vechiul cimitir catalan Poblenou din Barcelona. Este amplasat într-unul din col­țurile îndepărtate ale cimitirului, ca și cum cineva ar vrea să-l as­cundă de ochii indurerați.

Necunoscut
În 1930, familia Llaudet a jelit pierderea fiului lor și, la scurt timp după înmormântare, o astfel de piatră originală a apărut pe mor­mânt. Pe sculptură, moartea sub forma unui schelet înaripat sărută un tânăr pe frunte. Creatorul aces­tei capodopere întunecate rămâne necunoscut, ceea ce adaugă și mai mult mister lui Kiss of Death. Epi­taful de pe mormânt este rândul marelui poet și preot Verdaguer Jacint, care mai târziu a fost numit eretic și a fost dezgropat pentru poeziile sale mistice. Originalul și tra­ducerea epitafului:
„Și inima lui tânără nu se poate abține;
În venele sale sângele se oprește și îngheață
Iar încurajarea credinței pierdute îmbrățișează
Cădea simțind sărutul morții .
„Inima lui tânără nu va mai bate;
Sângele s-a oprit și a înghețat în vene, Și fără sprijinul credinței pier­dute, îmbrățișați
Deschide căderea, simțind săru­tul morții.
Sculptura evocă sentimente am­bigue: între groază și admirație, exis­tă un șir invizibil de întrebări des­pre cele veșnice. Ei spun că toc­mai ea a fost cea care l-a inspirat pe cineastul Ernst Ingmar Bergman să creeze tabloul „Cel de-al șaptelea sigiliu” – despre comunicarea Ca­valerului și a morții.